fbpx

Ștefan Ignat

In memoriam George Enescu

ge-site-logo

logo

“In memoriam George Enescu”

Concert comemorativ

Pe 4 Mai 2015 se implinesc 60 de ani de la trecerea în nefiinţa a geniului muzicii Româneşti – George Enescu cel despre care Maestrul Pablo Casals spunea ca: ” este cel mai mare fenomen muzical de la Mozart încoace”.

Pentru a marca aceast eveniment, Fundaţia George Enescu în parteneriat cu Muzeul Național George Enescu, organizeaza miercuri 6 Mai, 2015, la ora 19:00, în aula Palatului Cantacuzino concertul comemorativ “In memoriam George Enescu”.

Protagoniştii concertului festiv vor fi maestrul Ion Ivan Roncea cu Harpa sa Fermecată şi baritonul Ştefan Ignat, care vor încânta publicul cu câteva bijuterii din creaţia enesciana precum si cu piese de mare succes din repertoriul universal.

Special pentru aceasta ocazie, in foyerul salii se va organiza in colaborare cu Muzeul Național George Enescu, o expozitie dedicata marelui maestru, ocazie pentru spectatori de a face cunostinta cu aspecte inedite din viata marelui Enescu si vor intelege poate mai bine de ce Yehudi Menuhin marturisea in jurnalul sau: “Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii. (…) Rădăcinile puternice și nobleţea sufletului său sunt provenite din propria lui ţară, o ţară de inegalabilă frumuseţe.”

Tot in aceast cadru festiv va avea loc si lansarea cartii lui Stefan Ignat “Oedipe o viziune interpretativa”, in prezenta autorului, care va vorbi despre o alta fateta a genialului Enescu, cea pe care a descoperit-o lucrand la aceasta carte.

Harpa

Când intri într-o sală de concert și privești scena, dintre toate instrumentele orchestrei, privirea îți este atrasă mai întâi de harpă. Este frumoasă, elegantă, specială. Forma unică, de neconfundat, nu semănă cu nimic din ce ai mai văzut. Este un fel de triunghi cu vârful în jos și cu baza sus – frumos arcuită într-o volută felină, unduită și suavă. Frumos desenată, colorată cu ghirlande florale și, uneori – aurită, este imposibil să nu-ți placă?

Apoi începe concertul și, din când în când, se aude un clinchet suav, ca de clopoțel,  un fel de adiere, o părere, o străfulgerare cristalină. Este harpa, care parcă spune o poveste de demult, pe șoptite, cu har și-un farmec neasemuit. Sunetul îi este precum înfățișarea: mângâetor, calin, poetic.

Și dacă ai norocul ca programul să fie alcătuit din piese pentru harpă, sau harpă și alte câteva instrumente prietene, vei fi privilegiatul ascultător al unui concert minunat, asemenea celui din seara aceasta.

Ion Ivan-Roncea

„Un Lipatti al harpei”78960025

Ion Ivan-Roncea este solist al Filarmonicii „George Enescu”, profesor la UNMB, doctor în muzică și membru al Asociaţiei Internaţionale a Harpiştilor şi al Congresului Mondial de Harpă, din al cărui Directorat a făcut parte între anii 1985-1990. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, Premiul „Lily Laskine” –  SUA, Premiul I al Concursului Internațional de Harpă din Israel etc.

A apărut în Festivalurile „George Enescu”, Salzburg, Viena, Cardiff, Budapesta, Belgrad, Zagreb, La Coruna, Maastricht şi la Congresele Mondiale de Harpă din Olanda, Israel, Austria, Franţa și Cehia,  cântând cu Filarmonicile din Viena, Dresda, Liege, Atena, Ierusalim, Maastricht, Ostrawa, „George Enescu” și cu Orchestrele Radio din Bucureşti, Frankfurt, Petrozavodsk, Praga, BBC – Walles. 

A colaborat cu mari dirijori, ca Sergiu Celibidache, Seiji Ozawa, Sir Neville Marriner, Genady Rodjetsvensky, Horst Stein, Sir Charles Groves, și cu soliștii Wolfgang Schulz, Pierre-Yves Artaud, Dan Grigore, Liviu Prunaru Ion Bogdan Ștefănescu, Aurelian Octav Popa, Martin Haselboeck,  Kaspar Zender etc. 

A apărut la posturi de Radio-TV precum: Viena, Copenhaga, Paris, Frankfurt, WQXR New York, BBC, Ierusalim, Praga, Sofia, Budapesta şi Bucureşti.

A înregistrat CDuri și DVDuri la Electrecord, Nemira, Arte Nova, AIX Records.

A susţinut cursuri în Grecia, Irlanda, Ungaria, Franţa, Olanda, Marea Britanie, Cehia, Austria, Serbia, Suedia, Italia, Rusia,  Elveția, Japonia, Croația, S.U.A. şi a fost invitat în juriile concursurilor de harpă din: Israel, Cardiff, Geneva, Lille, Lyon, Viena, Munchen, Belgrad, Sankt Petersburg, Soka, „Lily Laskine”, „Salvi”, „Josef Reinl”, „Martine Geliot”, „Konjovic”, A.R.D. etc.

În 2007 a organizat primul festival și prima expoziție de harpă din România.

Ștefan Ignat10711104_656084417844297_3890627446378202790_n

Baritonul Ştefan Ignat are în palmares roluri principale într-unele dintre cele mai cunoscute spectacole de operă. Este doctor în muzică şi câştigătorul unor distincţii importante, precum Premiul Ohanesian oferit de Forumul Muzical Român, Premiul Special al Guvernului Japonez sau Premiul Revistei Actualitatea Muzicală, obţinut, în 2006, pentru interpretarea rolului titular din opera „Oedipe” de George Enescu. De-a lungul carierei sale, artistul s-a implicat în acţiuni umanitare („de întrajutorare a semenilor mei”), susţinând constant concerte caritabile.

Programul Concertului

Ion Ivan-Roncea

George Enescu – Preludiu în stil vechi
Ioan Căian – Dansuri românești
William Croft – Sarabandă și Ground
Georg Friedrich Haendel – Passacaglia Mateo Albeniz – Sonata în mi bemol major (Presto)

Ian Ladislav Dussek – Sonata în do minor (Allegro, Andante, Rondo) Mihail Ivanovici Glinka – Variațiuni pe o temă de Mozart

Isaac Albeniz – Malaguena Claude Debussy – Fata cu părul bălai Smetana- Trnecek – Fantezia „Vltava”

Stegan Ignat

Acompaniat la pian de Liana Mares, baritonul Stefan Ignat isi va incanta publicul cu cateva fragmente din opera “OEDIPE” de George Enescu .
afis 6 mai omagiu enescu

Read more

Oedipe pe întelesul tuturor – Sinaia

Duminica 3 mai ora 12:00 la Sinaia – Casa memoriala “George Enescu”, va invitam la un concert scoală; un proiect al Fundației „George Enescu” in parteneriat cu Muzeul National „George Enescu”.

OEDIPE PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Este nevoie să-l înțelegem pe George Enescu și prin prisma operei Oedipe, singura lucrare lirică (tragedie lirică) ce a necesitat peste 20 de ani de muncă și care, după cum afirma chiar George Enescu, i-a fost și cea mai dragă.

Fundația George Enescu propune o serie de concerte școală în diverse locații cum ar fi școli și licee, facultăți, filarmonici și opere. La aceste concerte vor avea acces toți cei interesați de muzică în general și cei interesați de muzica lui Enescu în special. Vrem să arătăm seva muzicii lui Enescu, modul în care a compus opera Oedipe și elementele la care a recurs compozitorul în vederea realizării capodoperei muzicale. Proiectul își propune să arate, printr-o prezentare amplă, evoluția operei în prima jumătate a secolului XX, perioadă în care George Enescu a compus capodopera universală Oedipe.

Vom face o retrospectiva a acestei opere, cum a luat naștere ideea acesteia precum și concepția dramaturgică generală și strategia laitmotivelor.

Vom arăta publicului o viziune interpretativă a lui Ștefan Ignat, protagonistul a șapte producții, în țară și străinătate, a operei Oedipe.

Dezvoltând personajul Oedipe, rolul principal, vom analiza aspecte ale vocalității întâlnite în opera și relația dintre linia melodică a personajului principal și a celorlalte personaje.

Vor fi prezentate de către interpret cele mai frumoase exemple muzicale din operă.

Prezența ritualurilor, în toate cele patru părți ale operei, ritualul nașterii, al dansului, ritualul funebru și cel al atenienilor, vor fi explicate și exemplificate.

Doinele, bocetele și dansurile ce-și au seva în melosul popular românesc și modul cum George Enescu le-a inclus cu mare măiestrie în discursul dramaturgic al capodoperei vor fi amplu dezvoltate.

De asemenea, vor fi prezentate afișe, fotografii și alte elemente extrase din operă.

Sperăm ca publicul, prin interacționare directă cu protagonistul conceptului, să înțeleagă mai bine modul prin care a fost compusă capodopera enesciană.

Vom prezenta mitul lui Oedipe, de la forma originală a lui Sofocle în Oedipe rege și Oedipe la Colon, la forma lui George Enescu și Edmond Fleg, prin contopirea tragediilor, arătând întreaga viață a eroului antic, de la naștere și până la moarte, totul aflându-se sub semnul destinului.

Vom prezenta scenele operei astfel încât auditoriul să înțeleagă tiparele gândite de George Enescu și stabilirea unei gradații emoționale în cele patru părți ale operei.

În anul 1936, la premiera operei, Henri Pruniers afirma: „O mare operă de artă dramatică ne-a fost, în sfârșit, relevată la operă”.

Arthur Honegger, la 19 martie 1936, afirma: „Ne găsim în prezența operei capitale a unuia dintre cei mai mari maeștri; ea poate susține comparația cu culmile artei lirice.”

oedip-pe-intelesul-tuturor-Sinaia

Read more

Flori de Primăvară

Miercuri, 8 aprilie Ora 19:00 la Teatrul Elisabeta

Iubitori ai muzicii românești, Fundația George Enescu își propune în cadrul evenimentelor “Fine Music”, să aducă în inimile ascultătorilor adevărată trăire a melosului popular. Artiștii lirici vor da viață celor mai îndrăgite și cunoscute cântece populare adaptate pentru vocea de operă. Astfel, vom asculta nenumărate capodopere scrise sau adaptate de Tiberiu Brediceanu, G. Grigoriu, E. Caudella, Anton Pann, Vespasian Vasilescu pentru vocile de operă.

Pentru că acest concert are loc în preajma sărbătorilor pascale, ne-am gandit să combinăm aceste minunate piese cu câteva rugăciuni scrise de Carmen Petra Basacopol și C. Brancuși, Ave Maria de C.Gounod. Vom încânta publicul, de asemenea, cu frumosul și inegalabilul “Bocet” scris de George Enescu în partitura “Oedipe” și adăugat în acțiunea operei.

Muzica românească de acest gen face parte indiscutabil din repertoriul clasic universal și este fredonată pe toate continentele.
Cine nu a auzit piesa ” Codrule, codruțule” sau “Cine m-aude cântând”?
Cine nu a fredonat măcar o dată în viață ” Arde-mi-te-ai codru des” sau “Lie ciocârlie”?

“Muzica e toată viața mea” se aude în toate sălile de spectacol și prinde viață în glasurile tuturor sopranelor iar cântecele haiducești au rezonanță în vocile masculine și încântă urechile melomanului bucuros că e român și înțelege semnificația fiecărui vers și strofă.

Suntem bogați și ne mândrim cu această muzică minunată izvorâtă din viața poporului român.

Ne dorim ca în această săptămână a Paștelui, să trăim împreună clipe cu reale emoții alături de interpreți de renume ai scenei lirice românești: Daniela Vlădescu, Nicole Mancaș, Ana Cebotari, Liviu Indricău, Răzvan Georgescu și Ștefan Ignat.

Preț bilet: 30 lei/ 40 lei
Durată spectacol: 1h 20’ (fără pauză)
Rezervări și informații: 0727.703.703
Bilete disponibile la casa de bilete a Teatrului Elisabeta sau online pe www.bilet.ro

Vă așteptăm cu drag!

Afis Flori de primavara

Read more

Oedipe pe întelesul tuturor

Luni 6 aprilie ora 12:00 la Palatul Cantacuzino, va invitam la un concert scoală; un proiect al Fundației “George Enescu” in parteneriat cu Muzeul National “George Enescu”.

De ce Enescu?

Pablo Casals spunea: „Enescu este cel mai mare fenomen muzical de la Mozart”.

Jehudi Menuhin îl completează: „Pentru mine, Enescu va rămâne una dintre veritabilele minuni ale lumii (…) rădăcinile puternice și noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe”.

Muzica lui George Enescu își trage esența din seva folclorului românesc. Prin pana sa, muzica este spiritualizată, sublimată și eliberată de stridențe. Enescu face cu materialul melodic exact ceea ce face Brâncuși cu piatra: îi da zbor. Prin muzica sa (de fapt prin toată viața sa), Enescu atinge cea mai de sus treaptă a muzicii prin cvintupla manifestare a măiestriei sale: violonist, pianist, dirijor, profesor și compozitor. Recunoscut în egală măsură de toți contemporanii săi drept un muzician de geniu, Maestrul redefinește ideea de românitate.

OEDIPE PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Este nevoie să-l înțelegem pe George Enescu și prin prisma operei Oedipe, singura lucrare lirică (tragedie lirică) ce a necesitat peste 20 de ani de muncă și care, după cum afirma chiar George Enescu, i-a fost și cea mai dragă.

Fundația George Enescu propune o serie de concerte școală în diverse locații cum ar fi școli și licee, facultăți, filarmonici și opere. La aceste concerte vor avea acces toți cei interesați de muzică în general și cei interesați de muzica lui Enescu în special. Vrem să arătăm seva muzicii lui Enescu, modul în care a compus opera Oedipe și elementele la care a recurs compozitorul în vederea realizării capodoperei muzicale. Proiectul își propune să arate, printr-o prezentare amplă, evoluția operei în prima jumătate a secolului XX, perioadă în care George Enescu a compus capodopera universală Oedipe.

Vom face o retrospectiva a acestei opere, cum a luat naștere ideea acesteia precum și concepția dramaturgică generală și strategia laitmotivelor.

Vom arăta publicului o viziune interpretativă a lui Ștefan Ignat, protagonistul a șapte producții, în țară și străinătate, a operei Oedipe.

Dezvoltând personajul Oedipe, rolul principal, vom analiza aspecte ale vocalității întâlnite în opera și relația dintre linia melodică a personajului principal și a celorlalte personaje.

Vor fi prezentate de către interpret cele mai frumoase exemple muzicale din operă.

Prezența ritualurilor, în toate cele patru părți ale operei, ritualul nașterii, al dansului, ritualul funebru și cel al atenienilor, vor fi explicate și exemplificate.

Doinele, bocetele și dansurile ce-și au seva în melosul popular românesc și modul cum George Enescu le-a inclus cu mare măiestrie în discursul dramaturgic al capodoperei vor fi amplu dezvoltate.

De asemenea, vor fi prezentate afișe, fotografii și alte elemente extrase din operă.

Sperăm ca publicul, prin interacționare directă cu protagonistul conceptului, să înțeleagă mai bine modul prin care a fost compusă capodopera enesciană.

Vom prezenta mitul lui Oedipe, de la forma originală a lui Sofocle în Oedipe rege și Oedipe la Colon, la forma lui George Enescu și Edmond Fleg, prin contopirea tragediilor, arătând întreaga viață a eroului antic, de la naștere și până la moarte, totul aflându-se sub semnul destinului.

Vom prezenta scenele operei astfel încât auditoriul să înțeleagă tiparele gândite de George Enescu și stabilirea unei gradații emoționale în cele patru părți ale operei.

În anul 1936, la premiera operei, Henri Pruniers afirma: „O mare operă de artă dramatică ne-a fost, în sfârșit, relevată la operă”.

Arthur Honegger, la 19 martie 1936, afirma: „Ne găsim în prezența operei capitale a unuia dintre cei mai mari maeștri; ea poate susține comparația cu culmile artei lirice.”

oedip pe intelesul tuturor1

Read more
Enable Notifications    OK No thanks