{"id":1468,"date":"2013-10-02T18:32:12","date_gmt":"2013-10-02T16:32:12","guid":{"rendered":"http:\/\/enescu-philharmonic.ro\/ro\/?p=1468"},"modified":"2013-10-02T18:41:40","modified_gmt":"2013-10-02T16:41:40","slug":"salvarea-casei-george-enescu-din-mihaileni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/salvarea-casei-george-enescu-din-mihaileni\/","title":{"rendered":"Salvarea Casei George Enescu din Mihaileni"},"content":{"rendered":"

Din istoria unei case uitate<\/h1>\n
\n
\n
Autor: Raluca \u015etirb\u0103\u0163 – pre\u0219edinta Societ\u0103\u0163ii Interna\u0163ionale George Enescu din Viena<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
Undeva, \u00een Moldova de Nord, pe un deal din susul apei Siretului, o cas\u0103 a lui George Enescu st\u0103 s\u0103 se d\u0103r\u00e2me. Trista priveli\u015fte ce se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 c\u0103l\u0103torului are la origine un conglomerat de cauze, multe dintre ele fiind ilustrative pentru cunoa\u015fterea incomplet\u0103 a biografiei compozitorului rom\u00e2n.
\n<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Schimbarea de decor din 1945, generozitatea lui Enescu, imposibilitatea acestuia de a-\u015fi mai revendica sau m\u0103car \u00eengrijicasa, cauzat\u0103 de plecarea lui definitiv\u0103 din \u0163ar\u0103 \u00een 1946 \u015fi de faptul c\u0103 a fost silit s\u0103 renun\u0163e la toate propriet\u0103\u0163ile sale, \u00eenstr\u0103inarea ei tacit\u0103 \u015fi tratamentul de care s-a bucurat din partea actualilor posesori de la Mih\u0103ileni, \u00eembinate cu aspectele biografice mai pu\u0163in luate \u00een considerare \u015fi av\u00e2nd conota\u0163ii de ordin psihologic (divor\u0163ul so\u0163ilor Enescu) \u2013 toate acestea au f\u0103cut ca nu doar peste o cas\u0103, ci peste o \u00eentreag\u0103 epoc\u0103 \u015fi un capitol de decenii al existen\u0163ei lui Enescu s\u0103 se a\u015ftearn\u0103 un v\u0103l de uitare \u015fi de nep\u0103sare.<\/div>\n
Placa memorial\u0103 din marmur\u0103 alb\u0103 a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103 de pe zidurile casei dup\u0103 1989 (valoarea \u015fi istoria ei fiind, \u00een prezent, o piedic\u0103 pentru cei care vor s\u0103 o rad\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului), iar m\u0103rul din curte, sub care Enescu z\u0103bovea \u00eendelung, \u015fi din care \u2013 de fiecare dat\u0103, \u00eenainte de plecare \u2013 \u201efura\u201d mere pentru drum, a fost t\u0103iat.
\nConstruit\u0103 de str\u0103bunii lui Enescu dup\u0103 mam\u0103, casa din T\u00e2rgul Mih\u0103ilenilor este \u00een sine un monument arhitectonic reprezentativ pentru tipul de cas\u0103 de \u0163ar\u0103 moldoveneasc\u0103 din secolele XVIII-XIX, aflat\u0103 \u015fi ea tot mai mult pe cale de dispari\u0163ie.<\/div>\n
<\/strong>
\nGeorge Enescu, proprietarul casei de la Mih\u0103ileni<\/strong><\/div>\n

Au existat \u0219i voci care au afirmat recent c\u0103 gospod\u0103ria de la Mih\u0103ileni nu ar fi fost proprietatea lui Enescu. Realitatea este cu totul alta, a\u015fa cum o atest\u0103, \u00een 1932, publica\u0163ia \u201eMoldova Literar\u0103\u201d a Societ\u0103\u0163ii Culturale \u201eTinerimea\u201d din Mih\u0103ileni. Informa\u0163ia, \u00een mod inexplicabil neglijat\u0103, a fost confirmat\u0103 de cur\u00e2nd de un document enescian inedit, pus la dispozi\u0163ie nou\u0103 \u00een scopul salv\u0103rii casei \u015fi al introducerii ei pe lista monumentelor de patrimoniu de c\u0103tre domnul dr. \u015etefan Botez, nepotul dup\u0103 veri\u015foar\u0103 al lui George Enescu; bunica domnului Botez a fost Eugenia Dimitriu (n\u0103scut\u0103 Partenie), fiica Profirei Partenie, n\u0103scut\u0103 Enescu (sora lui Costache Enescu, tat\u0103l compozitorului).<\/p>\n

Acest document, pe care l-am publicat \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul ie\u015fean \u201eSuplimentul de cultur\u0103\u201d, nr. 396 din 20 aprilie 2013, confirm\u0103 nu doar dreptul de proprietate al lui George Enescu asupra casei din Mih\u0103ileni, dar, mai mult, oblig\u0103, la aproape un veac de la data a\u015fternerii lui pe h\u00e2rtie, la salvarea \u015fi restaurarea urgent\u0103 a acesteia, a\u015fa cum o impun respectul \u015fi pietatea datorate memoriei marelui compozitor rom\u00e2n:<\/p>\n

\"\"
\n<\/span><\/div>\n

\u201ePrintr-acesta declar c\u0103 pun casa mea cu gr\u0103dina ce-o \u00eenconjoar\u0103, situat\u0103 34 Strada Florilor Mih\u0103ileni, veri\u015foarei mele Eugenia Dimitriu n\u0103scut\u0103 Partenie la dispozi\u0163ie pe timp nelimitat, at\u00e2t c\u00e2t ea sau copiii s\u0103i vor fi cu domiciliul \u00een Mih\u0103ileni. Imediat ce ea sau copiii s\u0103i vor p\u0103r\u0103si Mih\u0103ilenii, casa cu gr\u0103dina \u00eemi vor fi restituite \u00een bun\u0103 stare, \u0163in\u00e2nd socoteal\u0103 de vechime.<\/span><\/h3>\n
George Enescu, Dorohoi, \u00een 28 august\/10 septembrie, 1918\u201d<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/strong><\/div>\n

Mih\u0103ilenii familiei lui Enescu,
\nun centru muzical ad-hoc<\/strong><\/p>\n

<\/div>\n
De casa lui Enescu de la Mih\u0103ileni se leag\u0103 o \u00eentreag\u0103 istorie, at\u00e2t pe linia matern\u0103, c\u00e2t \u015fi pe cea patern\u0103, a rudelor sale, pe care o vom dep\u0103na aici cu ajutorul surselor aflate p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment la dispozi\u0163ia noastr\u0103. Din motive greu de \u00een\u0163eles, enescologia rom\u00e2neasc\u0103 s-a aplecat, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, mult prea pu\u0163in asupra familiei mamei compozitorului, de\u0219i din neamul Cosmovicilor s-au ridicat oameni de mare valoare \u0219i renume, care au contribuit decisiv la dezvoltarea culturii \u0219i \u0219tiin\u0163elor \u00een Rom\u00e2nia. De asemenea, str\u00e2nsele leg\u0103turi de rudenie \u0219i prietenie dintre aceste personalit\u0103\u0163i marcante \u0219i George Enescu au r\u0103mas, \u00een marea majoritate a cazurilor \u0219i \u00eentr-un mod cel pu\u0163in ciudat, \u00eentr-un soi de penumbr\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Str\u0103bunicul compozitorului, Costache (dup\u0103 alte surse Emilian), fiul lui Costake Cozma Nestor (sau Nistor, care \u00eenc\u0103 tr\u0103ia pe la 1800), cel care \u015fi-a schimbat numele \u00een Cosmovici (Cozmovici), a fost un compozitor de muzic\u0103 psaltic\u0103 \u015fi lucr\u0103ri corale, care studiase la Viena \u0219i ale c\u0103rui manuscrise s-ar fi p\u0103strat \u00een Biblioteca Catedralei din Cern\u0103u\u0163i. Potrivit informa\u0163iilor mo\u0219tenite prin tradi\u0163ia familiei \u0219i transmise de Maria Cosmovici fiului s\u0103u George Enescu, acesta \u00eembr\u0103case mai apoi\u00a0<\/span>\u201ehaina ecleziastic\u0103, trecuse \u00een Moldova, ctitorind casa familiei din Mih\u0103ileni\u201d.<\/i><\/span>\u00a0V\u0103rul primar al lui Enescu, compozitorul Alexandru Cosmovici, ofer\u0103 \u0219i alte detalii pre\u0163ioase despre acest str\u0103bun de vaz\u0103, despre care se \u015ftiu \u00eenc\u0103 prea pu\u0163ine:\u00a0<\/span>\u201ezis episcopul de R\u0103d\u0103u\u0163i\u201d,\u00a0<\/i><\/span>el\u00a0<\/span>\u201eprimise de la austrieci, ca blazon de familie obligatoriu, trei cornuri de v\u00e2n\u0103toare dispuse \u00een trefl\u0103\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Costache (Emilian) a avut trei b\u0103ie\u0163i: Ioan, Constantin \u015fi Gheorghe. Preotul Ioan Cosmovici (m. 25 august 1878, bunicul dup\u0103 mam\u0103 al lui Enescu) avea s\u0103 se r\u0103spopeasc\u0103 mai t\u00e2rziu, de\u015fi pe crucea morm\u00e2ntului de la Mih\u0103ileni (unde odihne\u015fte al\u0103turi de fiica Maria \u015fi so\u0163ia Zenovia Vogoride, descendent\u0103 a unei vechi familii boiere\u015fti din Moldova) este trecut ca \u201eIconomu\u201d \u2013 rang onorific acordat preo\u0163ilor sachelari cu o activitate bisericeasc\u0103 remarcabil\u0103 \u015fi merite deosebite, ei av\u00e2nd ca semne distinctive \u00een vestimenta\u0163ie br\u00e2ul ro\u015fu \u015fi bederni\u0163a. Ioan a avut, la r\u00e2ndul s\u0103u, trei copii: Maria (n. 1839 sau 1851 \u2013 dat\u0103 \u00eenc\u0103 neclarificat\u0103 \u2013, mama lui George Enescu, care cre\u015fte \u015fi se stinge din via\u0163\u0103 la Mih\u0103ileni, la 17 februarie\/2 martie 1909), Elena (m. 1872) \u0219i Leon (renumitul biolog Dr. Leon Cosmovici, n. 1857 la Sasca Mare, Suceava \u2013 m. 1921 la Ia\u0219i, cu studii primare la Ia\u0219i, apoi licen\u0163\u0103 \u0219i doctorat la Sorbona, eminent profesor al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, fondatorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de fiziologie animal\u0103 din Rom\u00e2nia, tat\u0103l pictorului Jean Cosmovici \u0219i al compozitorului Alexandru Cosmovici).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Personalitate interesant\u0103, ce-ar merita o mai atent\u0103 privire din partea exege\u0163ilor enescieni, preotul Ioan Cosmovici c\u00e2nta la pian \u015fi la chitar\u0103 (lucru rar \u00een acele vremuri), aduc\u00e2nd \u00een casa de la Mih\u0103ileni chiar un pian \u00een toat\u0103 regula. Acest instrument va fi acela\u015fi pe care, ceva mai t\u00e2rziu, m\u00e2inile micului Enescu vor c\u0103uta \u00eenfrigurate miracolul polifoniei \u015fi al \u00eempletirii armoniilor. Mai mult, v\u0103rul lui Enescu, Alexandru, spune c\u0103\u00a0<\/span>\u201e\u00eenainte de a avea o vioar\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, mama sa \u00eei a\u015fternuse dege\u0163elele pe clape, la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103\u201d,<\/i><\/span>\u00a0iar Romeo Dr\u0103ghici sus\u0163ine c\u0103 acesta este\u00a0<\/span>\u201epianul vechi al familiei Vogoride pe care \u00eenv\u0103\u0163ase s\u0103 c\u00e2nte, \u00een copil\u0103rie, Maria Enescu\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u015fi care, mai t\u00e2rziu, va fi adus de la Mih\u0103ileni\u00a0<\/span>\u201e\u00eentr-un car cu paie \u015fi acoperit cu \u0163oluri\u201d,\u00a0<\/i><\/span>spre marea bucurie a copilului Enescu.<\/span><\/div>\n
\"\"<\/div>\n
Ioan Cosmovici a transmis pasiunea \u015fi preocuparea pentru muzic\u0103 \u015fi fiicei sale Maria, care a primit o educa\u0163ie aleas\u0103, cu studii liceale f\u0103cute la Cern\u0103u\u0163i, cultiv\u00e2ndu-i astfel firea extrem de muzical\u0103, c\u0103ci vocea frumoas\u0103 \u015fi-o acompania singur\u0103 la pian ori chitar\u0103. Tat\u0103l \u015fi fiica vor lua \u00een cas\u0103 lec\u0163ii de muzic\u0103 de la profesori de seam\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, \u201etocmi\u0163i\u201d special pentru asta, Ioan devenind un adev\u0103rat virtuoz pianist \u015fi un excep\u0163ional acompaniator.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Semnal\u0103m \u2013 pentru prima oar\u0103 \u2013 o eroare de transcriere, apar\u0163in\u00e2nd lui Bernard Gavoty, din cele 20 de Convorbiri radiofonice cu maestrul (<\/span>Entretiens avec Georges Enesco<\/i><\/span>, difuzate la Radiodifuziunea Na\u0163ional\u0103 Francez\u0103 \u00een 1951 \u0219i 1953), care s-a strecurat \u0219i a fost preluat\u0103 ca atare \u00een toate edi\u0163iile volumului\u00a0<\/span>Les Souvenirs de Georges Enesco<\/i><\/span>\u00a0\u0219i, implicit, \u00een toate traducerile \u0219i scrierile dedicate ulterior compozitorului, care o citeaz\u0103. Enescu spune clar c\u0103\u00a0<\/span>\u201emama mea era, ca \u0219i tat\u0103l meu, fiica unui preot ortodox\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u0219i nu nepoata\u00a0<\/span>(\u201ema m\u00e8re \u00e9tait, comme mon p\u00e8re, la fille d\u2019un pr\u00eatre orthodoxe\u201c)<\/i><\/span>. Faptul c\u0103 Enescu ar fi omis o genera\u0163ie (\u0219i p\u0103rin\u0163ii, \u0219i bunicii lui fiind preo\u0163i) ar fi fost, \u00een mod evident, lipsit de orice logic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Merit\u0103 subliniat\u0103 aici componenta nu doar nativ-muzical\u0103, dar \u015fi extrem de cultivat\u0103 a ramurii materne a familiei lui Enescu, prin preocup\u0103rile pentru muzica cult\u0103 ea dep\u0103\u015find cu mult stadiul unor simpli iubitori-amatori. Este ceea ce o deosebe\u015fte de str\u0103mo\u015fii pe linie patern\u0103, la care \u00eenclina\u0163iile muzicale s-au manifestat cu prec\u0103dere \u00een zona c\u00e2nt\u0103rii biserice\u015fti, \u0219i asta \u00eentr-un mod cu totul excep\u0163ional: str\u0103bunicul compozitorului,\u00a0<\/span>Enea<\/i><\/span>\u00a0Galin (al c\u0103rui nume de botez va deveni Enescu), a fost dasc\u0103l \u015fi un renumit c\u00e2nt\u0103re\u0163 de stran\u0103 din Siminicea, adus anume de domnitorul Alexandru Moruzi pentru a sluji \u00een biserica de la Zvori\u015ftea, \u00een (pe atunci) jude\u0163ul Dorohoi. Se povestea c\u0103 oamenii str\u0103b\u0103teau distan\u0163e de zeci de kilometri ca s\u0103-l asculte. La fel, bunicul lui Enescu dinspre tat\u0103, preotul Gheorghe, avea o minunat\u0103 voce de tenor, cu \u201eviers \u00eengeresc\u201d, r\u0103mas\u0103 vestit\u0103 prin p\u0103r\u0163ile locului, de veneau to\u0163i musafirii \u015fi neamurile Moruze\u0219tilor la slujbele lui. \u00censu\u0219i George Enescu avea s\u0103 povesteasc\u0103 peste ani tr\u0103irea vecin\u0103 cu transa de care avusese parte \u00een copil\u0103rie la slujba bunicului \u0219i care avea s\u0103-l marcheze profund \u2013 emo\u0163ional \u0219i muzical:\u00a0<\/span>\u201eEram at\u00e2t de transportat, \u00eenc\u00e2t m\u0103 credeam singur l\u00e2ng\u0103 altar… O a\u0219a slujb\u0103 bisericeasc\u0103 n-am pomenit \u0219i o voi \u0163ine minte toat\u0103 via\u0163a!\u201c.\u00a0<\/i><\/span>Fiul s\u0103u Costache, tat\u0103l compozitorului, a mo\u015ftenit de la preotul Gheorghe admirabila voce de tenor, dar, renun\u0163\u00e2nd la drumul preo\u0163iei \u0219i devenind \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, avea s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 c\u00e2nte \u015fi la vioar\u0103, a fost dirijor de cor \u015fi d\u0103dea adev\u0103rate concerte \u00een cas\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa \u2013 el la vioar\u0103, iar ea acompaniindu-l la pian ori chitar\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
La r\u00e2ndul lui, Enescu a fost h\u0103r\u0103zit \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 \u201eprea multele\u201d sale daruri \u2013 \u015fi cu o voce cu totul ie\u015fit\u0103 din comun, fiind asemuit de contemporani cu \u015ealiapin. Fragmentul din\u00a0<\/span>Convorbirile cu Gavoty<\/i><\/span>, \u00een care Enescu red\u0103 celebra scen\u0103 a Sfinxului din\u00a0<\/span>\u0152dipe<\/i><\/span>, st\u0103 m\u0103rturie pentru glasul excep\u0163ional al maestrului (\u015fi, totodat\u0103, pentru filonul de inspira\u0163ie bizantin\u0103 ce str\u0103bate ca un fir ro\u015fu capodopera enescian\u0103). Este cunoscut c\u0103 la reprezenta\u0163ia actului III din\u00a0<\/span>Siegfried<\/i><\/span>\u00a0de Wagner, din 1937, de la Bucure\u015fti, din cauza \u00eemboln\u0103virii basului \u015fi a absen\u0163ei acestuia la repeti\u0163ii, Enescu a preluat cu dezinvoltur\u0103 rolul lui Wotan, oferind de la pupitrul dirijoral o versiune interpretativ\u0103 care a uluit \u2013 prin precizia \u015fi volumul vocii \u2013 deopotriv\u0103 publicul \u015fi arti\u015ftii afla\u0163i pe scen\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Revenind \u00eens\u0103 la rudele-muzicieni din partea mamei, a c\u0103ror istorie este legat\u0103 de casa de la Mih\u0103ileni, trebuie remarcat unchiul George Cosmovici (n. 1859 la Sasca Mare, Suceava \u2013 m. 1927 la Paris), v\u0103r primar al mamei lui Enescu, compozitor de succes \u00een epoc\u0103, cu studii muzicale la Dresda \u015fi o crea\u0163ie componistic\u0103 bogat\u0103: muzic\u0103 instrumental\u0103, de camer\u0103 \u015fi vocal\u0103 (numeroase lieduri, dintre care multe pe versurile Reginei-poete Carmen Sylva, cu care avea o rela\u0163ie apropiat\u0103), dar \u015fi opere \u2013 reprezentate \u00een teatre lirice europene de prim rang. Merit\u0103 amintite\u00a0<\/span>F\u00e2nt\u00e2na Blanduziei<\/i><\/span>\u00a0(cu premiera \u00een 1910, la Bucure\u015fti) \u0219i mai ales\u00a0<\/span>M\u0103rioara<\/i><\/span>\u00a0(1902), oper\u0103 \u00een trei acte pe un libret de Carmen Sylva, cu o reduc\u0163ie pentru pian apar\u0163in\u00e2nd chiar lui George Enescu, pus\u0103 \u00een scen\u0103 prima dat\u0103 \u00een 1905 la Neues Deutsches Theater din Praga, care va avea parte \u015fi de o premier\u0103 vienez\u0103 \u00eencununat\u0103 de succes la Volksoper \u00een 1914 \u015fi chiar de tip\u0103rire. Alexandru Cosmovici spune c\u0103 la aceast\u0103 premier\u0103 au mers \u015fi membri ai familiei, iar Enescu, venit la Viena special pentru a fi al\u0103turi, nu a mai putut r\u0103m\u00e2ne la spectacol, fiind nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Paris pentru a onora alte angajamente. De\u0219i \u00een Rom\u00e2nia opera nu a avut parte de o reprezenta\u0163ie nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi,\u00a0<\/span>M\u0103rioara<\/i><\/span>\u00a0avea s\u0103 figureze \u00een repertoriul teatrelor din N\u00fcrnberg (1906), Leipzig (p\u00e2n\u0103 \u00een 1943), Cern\u0103u\u0163i \u0219i Lvov.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Continu\u00e2nd tradi\u0163ia, fiica lui George Cosmovici, Maria (Mariana sau M\u0103rioara), pianist\u0103 de mare talent, a studiat compozi\u0163ia la Paris cu Gabriel Faur\u00e9 \u015fi Andr\u00e9 G\u00e9dalge (\u00een clasa c\u0103ruia o introdusese chiar Enescu), dar a pierit \u00een floarea v\u00e2rstei (\u00een mai 1909), dup\u0103 ce abia absolvise \u00een mod str\u0103lucit Conservatorul din Paris. Nu este de uitat nici veri\u015foara Matilda (\u201eMatildu\u0163a\u201d, 1887-1916), sora lui Alexandru Cosmovici (din prima c\u0103s\u0103torie a tat\u0103lui s\u0103u Leon cu Ad\u00e8le Blancfort), tot pianist\u0103, care, sf\u0103tuit\u0103 de Enescu, a studiat pianul la Viena, iar mai t\u00e2rziu, \u00een 1906, a devenit so\u0163ia compozitorului Alexandru Zirra.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Interesant\u0103 ne apare \u015fi m\u0103tu\u015fa (prin alian\u0163\u0103) Eufrosina Aronovici, o austriac\u0103 ce absolvise pianul la Conservatorul din Viena \u015fi care a jucat un rol important \u00eentr-un moment decisiv al educa\u0163iei \u015fi destinului micului Jorj: datorit\u0103 interven\u0163iei ei \u015fi a recomand\u0103rii lui Caudella, Enescu a ob\u0163inut acea dispens\u0103 de v\u00e2rst\u0103 pentru a putea fi admis la cursurile Conservatorului vienez la doar 7 ani (la 5 octombrie 1888), v\u00e2rsta minim\u0103 fiind de 10 ani (amintim aici c\u0103, p\u00e2n\u0103 la George Enescu, la Viena se mai f\u0103cuse o singur\u0103 excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103, doar \u00een cazul altui copil-minune, a vienezului Fritz Kreisler, cel care va deveni peste ani, la Paris, un pre\u0163ios coleg \u015fi prieten al compozitorului rom\u00e2n).\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit (dar nu la urm\u0103), este de amintit compozitorul \u015fi muzicologul Alexandru Cosmovici (n. 1901 la Ia\u0219i \u2013 m. 1995 la Bucure\u0219ti), v\u0103rul primar al lui Enescu (fiul lui Leon, fratele Mariei Enescu), cu studii la conservatoarele din Ia\u015fi (cu Alexandru Zirra), Milano (cu Carlo Gatti) \u015fi Paris (la \u00c9cole Normale de Musique, cu Paul Dukas \u015fi Nadia Boulanger), autorul c\u0103r\u0163ii care limpeze\u015fte \u015fi corecteaz\u0103 at\u00e2tea aspecte neclare ale biografiei enesciene sau chiar schimb\u0103 radical viziunea asupra altora, adesea eronat prezentate. (S\u0103-l men\u0163ion\u0103m aici \u0219i pe fiul acestuia, Andrei Cosmovici, 1927-2013, reputatul profesor de psihologie de la Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d din Ia\u0219i.) Se impune ca \u2013 \u00eentr-o nou\u0103\u00a0<\/span>Monografie<\/i><\/span>\u00a0enescian\u0103 ce se cere urgent scris\u0103 \u2013 informa\u0163iile pe care le ofer\u0103 volumul lui Alexandru Cosmovici, multe inedite \u015fi prea multe \u00eentr-un mod inexplicabil ignorate, s\u0103 ocupe un loc de frunte.\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Traumele mai pu\u0163in \u015ftiute
\nale familiei Enescu<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
George este al optulea copil al Ene\u015ftilor, dup\u0103 un lung \u015fi inimaginabil \u015fir de drame tr\u0103ite de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i: Maria a pierdut patru sarcini, al\u0163i doi copii au murit de mici, iar ceilal\u0163i cinci, mai m\u0103ri\u015fori (\u00eentre care un b\u0103ie\u0163el Emil, mort la 6 ani, care se ar\u0103ta a fi un adev\u0103rat geniu matematic, \u015fi o feti\u0163\u0103 Veronica, moart\u0103 la 8 ani, cu mare talent la pictur\u0103) au fost cu to\u0163ii secera\u0163i de cumplita epidemie de angin\u0103 difteric\u0103, izbucnit\u0103 \u00een iarna R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 (1877-1878).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u015ei cum nenorocirile nu vin niciodat\u0103 singure, acela\u0219i an 1878 a mai adus \u00een familia Cosmovici-Enescu un alt eveniment at\u00e2t de tragic \u00eenc\u00e2t pare de necrezut (episod trecut \u2013 din motive de ne\u00een\u0163eles \u2013 cu totul neobservat \u00een scrierile dedicate biografiei compozitorului, de\u015fi el este relatat \u00een detaliu de George Enescu, citat de v\u0103rul s\u0103u Alexandru Cosmovici). Cu ocazia ctitoriei unui monument \u00een memoria osta\u015filor rom\u00e2ni c\u0103zu\u0163i \u00een R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103, ctitorie la care membrii familiei Cosmovici au avut contribu\u0163ia cea mai important\u0103, masa dat\u0103 \u00een cinstea \u201et\u00e2rnosirii bisericii\u201d a provocat moartea prin otr\u0103vire \u2013 ciuperci, fosfor sau otrav\u0103 (?!) \u2013 a majorit\u0103\u0163ii celor care au participat la ea. A\u015fa au pierit \u00een chip n\u0103praznic bunicii lui Enescu, Ioan \u015fi Zenovia Cosmovici, precum \u015fi unchiul s\u0103u Constantin cu so\u0163ia sa Eufrosina, \u00eenainte s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 v\u00e2rsta de cincizeci de ani \u2013 dup\u0103 cum \u00eei povestea \u00eendurerat Enescu v\u0103rului s\u0103u. Bunicii au fost \u00eengropa\u0163i la Mih\u0103ileni, unde odihnesc p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, al\u0103turi de fiica lor Maria, \u00een morm\u00e2ntul pe care cu greu \u00eel descoperi, \u00eenecat \u00een iarba deas\u0103 \u015fi \u00eenalt\u0103 a uit\u0103rii. La auzul ve\u015ftii, Maria Enescu a avut o c\u0103dere cumplit\u0103, urmat\u0103 de o nou\u0103 pierdere de sarcin\u0103 avansat\u0103 cu repercusiuni grave.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cumplita imagine descris\u0103 de mama sa avea s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 pe Enescu decenii la r\u00e2nd, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sale \u00eentrup\u00e2ndu-se peste ani \u00een sf\u00e2\u0219ietoarele\u00a0<\/span>lamentoso<\/i><\/span>-uri din scena cortegiului funerar al actului III din\u00a0<\/span>\u0152dipe<\/i><\/span>, dup\u0103 cum o m\u0103rturisea chiar el v\u0103rului Alexandru:\u00a0<\/span>\u201e\u00cemi imaginam o hecatomb\u0103: t\u00e2nguirile familiilor ce \u00eentov\u0103r\u0103\u0219esc convoiul ciuma\u0163ilor! M\u0103 g\u00e2ndeam c\u00e2t trebuie s\u0103 se fi chinuit atunci b\u0103tr\u00e2nii no\u0219tri, \u00een acele zile de pomin\u0103!\u201d<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
N\u0103scut \u00een c\u0103me\u0219a norocului<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
P\u0103r\u0103sind Vornicenii, sat unde Costache Enescu fusese \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi peste care se ab\u0103tuse cumplita epidemie de difterie, \u015fi l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 \u0163intirimul plin de crucile micu\u0163ilor, so\u0163ii Enescu se vor muta la Liveni, \u00eentr-o proprietate cump\u0103rat\u0103 pentru ei de la familia V\u00e2rnav de c\u0103tre unchiul Gheorghe \u015fi m\u0103tu\u015fa Eufrosina Cosmovici din Corl\u0103teni, oameni \u00eenst\u0103ri\u0163i care o iubeau pe Maria ca pe propria lor fiic\u0103 (ei neav\u00e2nd copii). O c\u0103su\u0163\u0103 cu gr\u0103din\u0103 \u015fi livad\u0103 frumoas\u0103, retras\u0103 (atunci, ca \u015fi acum), unde peste trei ani de zile, la ceasurile opt ale unei seri de august, aproape nesperat, avea s\u0103 vin\u0103 pe lume odorul\u00a0<\/span>\u201efarmacat din sc\u0103ld\u0103toare, trezit \u00een c\u0103me\u015fa norocului\u201d<\/i><\/span>, ce va lumina vie\u0163ile at\u00e2t de \u00eencercate ale p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i. Se \u00eemplinea o profe\u0163ie…<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
George Enescu (\u00een actul de na\u015ftere Gheorghe, a\u015fa cum se va isc\u0103li, de altfel, deseori) s-a n\u0103scut, a\u015fadar, \u00een c\u0103tunul Liveni-V\u00e2rnav, comuna Cord\u0103reni, jude\u0163ul Dorohoi (ast\u0103zi George Enescu, jude\u0163ul Boto\u015fani), la 7 august\/19 august 1881. \u00cen c\u0103su\u0163a din capul satului, Jorjac \u015fi-a petrecut prima copil\u0103rie, iar ecourile muzicale ale celor dint\u00e2i amintiri ni le va d\u0103rui, peste decenii, \u00een geniala suit\u0103 pentru vioar\u0103 \u015fi pian\u00a0<\/span>Impressions d\u2019Enfance op. 28<\/i><\/span>, compus\u0103 la maturitate, \u00een 1938, \u015fi dedicat\u0103 memoriei lui Eduard Caudella. Peste trei ani, prin 1884, Costache Enescu a luat \u00een arend\u0103 propriet\u0103\u0163i ale A\u015fez\u0103m\u00e2ntului Institutului Nicolae Sofian din Boto\u015fani, familia mut\u00e2ndu-se, \u00een consecin\u0163\u0103, \u00een conacul spa\u0163ios \u015fi impun\u0103tor din satul vecin, de la Cracalia.<\/span><\/div>\n
\"\"<\/div>\n
Na\u015fterea lui Jorjac le-a adus so\u0163ilor Enescu \u2013 ne-o spune chiar el \u00een\u00a0<\/span>Amintiri<\/i><\/span>\u00a0\u2013\u00a0<\/span>\u201emai mult\u0103 spaim\u0103 dec\u00e2t bucurie\u201d\u00a0<\/i><\/span>\u015fi \u00een\u0163elegem de ce va fi, tot dup\u0103 propriile-i m\u0103rturisiri, \u00eenconjurat de o grij\u0103 dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la extrem, \u00eentr-un\u00a0<\/span>\u201eclimat de vigilen\u0163\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u015fi o dragoste ca o\u00a0<\/span>\u201ec\u0103ldur\u0103 de ser\u0103, sufocant\u0103 \u015fi pasionat\u0103\u201d.<\/i><\/span>\u00a0Nu e de mirare c\u0103 genialul copil va\u00a0<\/span>\u201ecre\u015fte prea repede\u201d,<\/i><\/span>\u00a0iar cheia hipersensibilit\u0103\u0163ii b\u0103rbatului de mai t\u00e2rziu \u2013\u00a0<\/span>\u201eun fel de jupuit de viu\u201d (\u201e\u00e9corch\u00e9 vif\u201c)<\/i><\/span>\u00a0\u2013 o g\u0103sim, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een anii copil\u0103riei sale.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cenchis ca \u00eentr-o colivie (piuitul trist \u015fi singuratic din\u00a0<\/span>Oiseau en cage<\/i><\/span>\u00a0al\u00a0<\/span>Impresiilor din copil\u0103rie<\/i><\/span>\u00a0\u2013 de fapt, nimeni altul dec\u00e2t Jorjac \u2013 \u00eenduio\u015feaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la lacrimi), Enescu nu avea colegi de joac\u0103 \u015fi orice contact cu persoane str\u0103ine \u00eei era cu des\u0103v\u00e2r\u015fire interzis, c\u0103ci teama p\u0103rin\u0163ilor fa\u0163\u0103 de o eventual\u0103 contaminare era prea mare. Singurele tovar\u0103\u015fe ale copilului erau muzica \u015fi pictura… \u015ei totu\u015fi, \u00een ciuda clopotului de sticl\u0103 sub care era ap\u0103rat de \u201eboale \u015fi diochi\u201d, copil\u0103ria lui Enescu a avut pentru el parfumul de basm rupt dintr-un col\u0163 de rai, \u00een mijlocul naturii \u015fi al\u00a0<\/span>\u201ec\u00e2mpiei moldave, al lanurilor de orz \u015fi porumb, cu f\u00e2\u015fiile de codru b\u0103tr\u00e2n, f\u0103r\u0103 vreo f\u0103r\u00e2m\u0103 de lumin\u0103 la orizont, cu satele vechi z\u0103rindu-se printre mesteceni \u015fi s\u0103lcii, […] cu biserica frumoas\u0103 cu icoane aurite, tremur\u00e2nd vii prin fumul de t\u0103m\u00e2ie. […] Da, a\u015fa arat\u0103 \u0163ara mea \u015fi tot a\u015fa imaginea pe care am luat-o pretutindeni cu mine\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u201eMais si c\u2019\u00e9tait un pi\u00e8ge du Dieu…?\u201c (\u0152dipe, actul II)<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Anul 1888 a fost unul de r\u0103scruce, c\u0103ci destinul, cu bune \u015fi rele, lucreaz\u0103 pentru micul Enescu, iar drumul s\u0103u avea s\u0103 ia o cotitur\u0103 decisiv\u0103. Starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii Mariei Enescu d\u0103dea semne de \u00eengrijorare, iar familia a venit la Ia\u015fi pentru un control medical aranjat de Dr. Leon Cosmovici (fratele Mariei \u015fi tat\u0103l compozitorului Alexandru Cosmovici) cu colegi ai acestuia de la Facultatea ie\u015fean\u0103 de medicin\u0103. Li s-a recomandat urgent extirparea radical\u0103 a tumorii maligne la Viena, unde se practica deja cu succes opera\u0163ia sub anestezie. Aceast\u0103 nou\u0103 lovitur\u0103 a sor\u0163ii \u015fi zvonul unei alte epidemii de difterie ce amenin\u0163a Moldova, precum \u015fi o anumit\u0103 r\u0103ceal\u0103 tot mai accentuat\u0103 dintre so\u0163ii Enescu au coincis \u00een timp cu sfatul lui Eduard Caudella de a-l trimite pe copil la studii la Viena. De\u015fi Costache Enescu a f\u0103cut \u00een toamna lui 1888 drumul p\u00e2n\u0103 \u00een capitala Imperiului pentru a-i instala pe copil \u015fi pe mam\u0103 \u00eentr-o pensiune din Apfelgasse nr. 6 (aflat\u0103 la doar dou\u0103 str\u0103du\u0163e de locuin\u0163a lui Brahms), so\u0163ii au hot\u0103r\u00e2t ca doar Maria s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu cel mic (Costache fiind, desigur, nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi pentru treburile de la mo\u015fii). Era, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi o formul\u0103 discret\u0103 \u015fi elegant\u0103 a separ\u0103rii celor doi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen urma opera\u0163iei de la Viena, via\u0163a Mariei Enescu a fost salvat\u0103 \u015fi prelungit\u0103 cu 21 de ani, ceea ce pentru acele vremuri \u2013 \u0219i nu numai \u2013 era o adev\u0103rat\u0103 minune. Ea nu a r\u0103mas, \u00eens\u0103, nici un an \u00een capitala Imperiului, neput\u00e2nd s\u0103 se adapteze climei \u015fi v\u00e2nturilor Vindobonei.\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
De la \u201eJorj\u00eec\u0103\u201d\u00a0 la Georges-Jacques…<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
George avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Viena \u00een grija minunatei Mademoiselle Lydie C\u00e8dre \u2013 guvernanta francez\u0103 cu un rol at\u00e2t de important \u00een formarea lui Enescu, femeie admirabil\u0103, cald\u0103 \u015fi extrem de educat\u0103, care, con\u015ftient\u0103 de excep\u0163ionala dotare nativ\u0103 a copilului, i-a modelat \u015fi \u015flefuit pas cu pas personalitatea, oferindu-i o cultur\u0103 general\u0103 solid\u0103, fiindu-i chiar partener\u0103-pianist\u0103 la patru m\u00e2ini (de remarcat, gen muzical favorit al copilului-compozitor Enescu). Tot ei \u00eei dator\u0103m \u015fi numele de alint intrat \u00een istorie, c\u0103ci \u201eMam\u2019zelle Ledie\u201d, care nu putea nicicum s\u0103 pronun\u0163e moldovenescul \u201eJorj\u00eec\u0103\u201d, crezuse ini\u0163ial c\u0103 micul Enescu avea dou\u0103 prenume \u00eembinate, ca la francezi (Georges \u015fi Jacques) \u015fi \u00eel va reboteza… Jorjac!\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Fire\u015fte c\u0103 au urmat inevitabilele varia\u0163iuni moldovene\u015fti pe o tem\u0103 fran\u0163uzeasc\u0103: Jurjac, Jorjacule ori Jorjacu\u2019 tatii… Ea a fost z\u00e2na bun\u0103 a copilului p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 10 ani, c\u00e2nd acesta se mut\u0103 \u00een casa din Nibelungengasse nr. 10 a profesorului s\u0103u Josef Hellmesberger Jr., unde avea s\u0103 fie practic \u201eadoptat\u201d de acesta, dezvolt\u00e2ndu-se \u00eentr-un climat muzical \u015fi cultural de excep\u0163ie, \u00een mijlocul \u015fedin\u0163elor de cvartet ale Hellmesberg-ilor \u015fi fra\u0163ilor Ros\u00e9 (Rosenbaum, originari din Ia\u015fi), c\u00e2nt\u00e2nd dup\u0103 \u015ftimele manuscris ale lui Beethoven, cu un Johannes Brahms ca oaspete de seam\u0103 \u015fi nelipsit din aceast\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
\"\"
\n<\/span><\/div>\n

Casa de la Mihaileni \u00een interbelic
\n<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

O desp\u0103r\u0163ire t\u0103inuit\u0103
\n<\/strong><\/p>\n

Sl\u0103bit\u0103 \u015fi \u00een convalescen\u0163\u0103, Maria Enescu s-a \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103, comunic\u00e2ndu-i lui Costache hot\u0103r\u00e2rea ei de a divor\u0163a, determinat\u0103, cu siguran\u0163\u0103, \u015fi de cruda \u015fi nefondata mentalitate a vremurilor, conform c\u0103reia \u201eracul\u201d era molipsitor, separarea conjugal\u0103 fiind recomandat\u0103. A urmat \u00eencercarea dramatic\u0103 a Mariei de a se c\u0103lug\u0103ri la M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratec, unde, cum era de a\u015fteptat, nu a rezistat mai mult de trei luni asprelor condi\u0163ii monahale, iar Costache avea s-o aduc\u0103 \u00eenapoi acas\u0103. Dup\u0103 acest trist episod, Maria Enescu s-a retras definitiv \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 de la Mih\u0103ileni, so\u0163ii reu\u015find, \u00eens\u0103, s\u0103 ascund\u0103 aceast\u0103 separare fa\u0163\u0103 de micul Enescu p\u00e2n\u0103 \u00een vara lui 1893, c\u00e2nd Jorjac absolvea cu brio cursurile Conservatorului din Viena.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Trebuie, \u00eens\u0103, subliniat c\u0103, de\u015fi nu mai tr\u0103iau sub acela\u015fi acoperi\u015f, rela\u0163ia uman\u0103 \u015fi componenta afectiv\u0103 dintre so\u0163ii Enescu nu va fi fost cu nimic zdruncinat\u0103, dimpotriv\u0103. Costache poart\u0103 o grij\u0103 admirabil\u0103 so\u0163iei sale, sus\u0163in\u00e2nd-o financiar \u015fi moral, iar surorile sale (\u201escumpa\u201d Tinca \u2013 confidenta \u015fi m\u0103tu\u015fa preferat\u0103 a lui Jorjac, ale c\u0103rei portrete dezv\u0103luie o asem\u0103nare izbitoare cu nepotul George \u2013, Profira Partenie sau Maria Budac\u0103) vor fi \u00een permanen\u0163\u0103 al\u0103turi de Maria Enescu la Mih\u0103ileni. Mai mult, se remarc\u0103 rela\u0163iile extrem de str\u00e2nse dintre familiile Enescu \u015fi Cosmovici, precum \u015fi persoana lui Ioan Enescu, fratele lui Costache, preot \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, paroh ani de zile \u00een Mih\u0103ileni, \u201efigur\u0103 simpatic\u0103 a clerului dorohoian \u015fi un vrednic slujitor al celor sfinte\u201d, unchi la care Enescu \u0163inea mult \u015fi la care vom reveni \u00een r\u00e2ndurile de mai jos.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Poate cel mai frumos portret al Mariei Enescu \u00eel schi\u0163eaz\u0103 Alexandru Cosmovici, v\u0103rul primar al marelui compozitor, relief\u00e2nd, totodat\u0103, cu un fin spirit de observa\u0163ie \u015fi duio\u015fie familiar\u0103, asem\u0103narea dintre mam\u0103 \u015fi fiu:\u00a0<\/span>\u201e[…] prin anul 1907, ne vizitase \u015fi m\u0103tu\u015fa Maria, mama b\u0103diei Jorj. Venise-n Ia\u015fi, zicea, pentru \u00abdoftori\u00bb. Era sl\u0103bu\u0163\u0103, tras\u0103 la fa\u0163\u0103 \u015fi, de\u015fi t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103, p\u0103rea \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 de suferin\u0163e. Totu\u015fi era vioaie \u015fi ochii ei zv\u00e2rleau sc\u00e2ntei, ca \u015fi-ai b\u0103diei. Se \u00eembr\u0103ca \u00een negru, iar pe cap purta un bariz. Povestea multe \u015fi de toate, cu glas dulce, \u00eembietor. \u015etia \u015fi basme minunate, pe care le rostea at\u00e2ta de frumos, \u00eenc\u00e2t \u00eemi ziceam ce fericit trebuie s\u0103 fi fost b\u0103dia c\u00e2nd era mic, ca s\u0103 tot stea s\u0103 le asculte\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Firile profund diferite ale so\u0163ilor Enescu au condus, a\u015fadar, la o desp\u0103r\u0163ire ce devenise inevitabil\u0103. Natur\u0103 delicat\u0103, introvertit\u0103 \u015fi hipersensibil\u0103, Maria Enescu s-a retras tot mai mult, iar melancolia ei a fost ad\u00e2ncit\u0103 de cumplitele lovituri ale sor\u0163ii, pe care le-a suportat cu stoicism. Separarea de copilul iubit a accentuat, se pare, simptomele tot mai evidente ale unei depresii prelungite (\u015fi, din nefericire, netratat\u0103 \u00een acele vremuri), iar mama compozitorului avea s\u0103 alunece treptat spre misticism, d\u00e2nd chiar semne de neacceptare a realit\u0103\u0163ii desp\u0103r\u0163irii de fiul ei. Romeo Dr\u0103ghici, pe urmele lui Enescu, dezv\u0103luie imagini sf\u00e2\u015fietoare ale unei mame \u00eendurerate ce \u00eembr\u0103ca o p\u0103pu\u015f\u0103 \u00een hainele lui \u201eCocu\u0163\u0103\u201d (alintul ei pentru George), leg\u0103n\u00e2nd-o \u015fi culc\u00e2nd-o \u00een pat cu lacrimi \u00een ochi. La polul opus, Costache \u2013 a\u015fa cum ni-l descria chiar Enescu \u2013 \u00eentrupa imaginea b\u0103rbatului\u00a0<\/span>\u201evoinic, plesnind de s\u0103n\u0103tate, degaj\u00e2nd o energie binef\u0103c\u0103toare\u201d,<\/i><\/span>\u00a0energic, vesel \u015fi zgomotos,\u00a0<\/span>\u201eintr\u00e2nd fluier\u00e2nd \u00een iatacurile \u00eentunecate \u015fi tr\u00e2ntind u\u015fa dup\u0103 el, de se cl\u0103tinau zidurile groase\u201d<\/i><\/span>, \u00een timp ce\u00a0<\/span>\u201ecoana Marghioli\u0163a, firav\u0103 \u015fi t\u0103cut\u0103, \u00ee\u015fi ducea m\u00e2inile la urechi cu o privire dojenitoare\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cu delicate\u0163e \u015fi discre\u0163ie, so\u0163ii Enescu au reu\u015fit s\u0103 \u0163in\u0103 copilul departe de ne\u00een\u0163elegerile \u015fi evidenta incompatibilitate dintre ei. Scrisorile lor, pline de c\u0103ldur\u0103, grij\u0103 \u015fi diploma\u0163ie, \u00eel f\u0103ceau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u201esunt bine, s\u0103n\u0103to\u015fi\u201d, c\u0103-i urm\u0103resc pas cu pas evolu\u0163ia muzical\u0103 \u015fi-l a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare s\u0103 vin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, \u00een vacan\u0163\u0103, unde \u015ferbetul \u015fi bun\u0103t\u0103\u0163ile Mariei Enescu erau gata preg\u0103tite. Jorjac nu trebuie \u00eentristat nicicum, c\u0103ci studiul \u00een capitala austriac\u0103 e greu, tabla de materii \u00eenc\u0103rcat\u0103, iar profesorii cum nu se poate mai exigen\u0163i.<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Prima confruntare cu destinul \u2013 divor\u0163ul p\u0103rin\u0163ilor<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Se pare, totu\u015fi, c\u0103 anumi\u0163i \u201ebinevoitori\u201d au avut grij\u0103 ca zvonuri despre problemele conjugale ale p\u0103rin\u0163ilor s\u0103 ajung\u0103 la urechile copilului, astfel \u00eenc\u00e2t acesta \u00eei va scrie \u00eengrijorat tat\u0103lui s\u0103u la Cracalia. R\u0103spunsul lui Costache Enescu vine r\u0103spicat, dar plin de dragoste \u015fi grij\u0103 pentru copilul tem\u0103tor \u015fi nec\u0103jit, cer\u00e2ndu-i s\u0103 nu dea ascultare \u201eintrigilor stupide\u201d ale unor \u201estr\u0103ini r\u0103ut\u0103cio\u015fi \u015fi nebuni\u201d (cum \u00eei nume\u015fte \u00een scrisoarea c\u0103tre fiul s\u0103u din 19 februarie 1893) \u015fi s\u0103 se \u201eocupe numai de studiile\u201d sale, c\u0103ci el, tat\u0103l, nu avea\u00a0<\/span>\u201enimica \u00een vedere dec\u00e2t cre\u015fterea ta ca singurul copil ce te am \u015fi c\u0103 te iubesc at\u00e2ta\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Str\u0103daniile \u015fi grija p\u0103rin\u0163ilor au dat roade, c\u0103ci \u00een vara lui 1893, Jorjacul cel\u00a0<\/span>\u201efoarte s\u00e2rguincios \u015fi chiar destul de cuminte\u201d\u00a0<\/i><\/span>(a\u015fa cum ni se descrie singur cu un z\u00e2mbet \u00een col\u0163u\u2019 gurii) ob\u0163ine la nici 12 ani \u00eemplini\u0163i mult r\u00e2vnita diplom\u0103 a Conservatorului vienez cu un succes fulminant, \u00eencununat de celebra<\/span>Gesellschaftsmedaille<\/i><\/span>\u00a0a institu\u0163iei muzicale din capitala Imperiului, distinc\u0163ie rar acordat\u0103. Calificativele lui Enescu la toate materiile de examen sunt de \u201eexcelen\u0163\u0103\u201d, iar cronicarii vienezi, care-l numiser\u0103 \u00eenc\u0103 de la primele sale apari\u0163ii pe scen\u0103 \u201enoul Mozart\u201d, spuneau acum despre micul \u201eGeorg\u201d Enescu \u2013\u00a0<\/span>\u201eder Liebling seines Professors Hellmesberger junior\u201d (\u201eelevul preferat al profesorului Hellmesberger Jr.\u201d)<\/i><\/span>\u00a0\u0219i\u00a0<\/span>\u201epu\u0219tiul din Rom\u00e2nia care a electrizat sala\u201d\u00a0<\/i><\/span>\u2013 c\u0103\u00a0<\/span>\u201ea intrat deja \u00een r\u00e2ndul virtuozilor\u201d,\u00a0<\/i><\/span>c\u0103 a fost\u00a0<\/span>\u201emomentul culminant al serii, r\u0103spl\u0103tit cu aplauze de-a dreptul furtunoase\u201d,\u00a0<\/i><\/span>c\u0103\u00a0<\/span>\u201eeste deja un ini\u0163iat \u00een toate misterele virtuozit\u0103\u0163ii moderne\u201d<\/i><\/span>, l\u0103ud\u00e2nd, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie,\u00a0<\/span>\u201ebravura \u0219i st\u0103p\u00e2nirea tehnic\u0103 suveran\u0103\u201d, \u201eprecizia f\u0103r\u0103 gre\u0219 a intona\u0163iei \u0219i inteligen\u0163a muzical\u0103 de-a dreptul uimitoare\u201d, \u201esunetul cald \u0219i admirabil\u201d,\u00a0<\/i><\/span>\u201efor\u0163a \u0219i \u00een\u0163elegerea muzical\u0103 cu totul neobi\u0219nuite\u201d \u0219i declar\u00e2nd c\u0103\u00a0<\/span>\u201emicul rom\u00e2n face cinste Conservatorului \u0219i maestrului s\u0103u\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Venit vara \u00een vacan\u0163\u0103, copilul Enescu avea s\u0103 fie, \u00eens\u0103, confruntat cu primul mare \u015foc al vie\u0163ii sale: vede \u201elucrurile schimbate peste tot\u201d, pl\u00e2nge \u015fi \u00een\u0163elege… Cu inima \u00eendoit\u0103 de durere, \u00ee\u015fi pune p\u0103rin\u0163ii s\u0103 jure c\u0103 nu se vor desp\u0103r\u0163i niciodat\u0103. Ace\u015ftia \u00eei promit, dar…<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Este momentul dramatic care marcheaz\u0103 un nou prag de maturizare, for\u0163at\u0103 \u015fi gr\u0103bit\u0103, a copilului-adolescent Enescu. \u00cen to\u0163i anii ce au urmat, el \u015fi-a \u00eemp\u0103r\u0163it timpul petrecut \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre Cracalia \u015fi Mih\u0103ileni, \u00eentre \u201ecasa tatei\u201d \u015fi \u201ecasa mamei\u201d, revenind repetat de c\u00e2te ori \u00eei permitea programul \u015fi a\u015fa \u00eenc\u0103rcat, onor\u00e2nd c\u00e2t \u015fi cum putea mai bine obliga\u0163iile de inim\u0103 impuse de un \u201edomiciliu \u00eemp\u0103r\u0163it\u201d. Este un capitol dureros \u00een biografia enescian\u0103 despre care compozitorul, cu discre\u0163ia \u015fi elegan\u0163a-i binecunoscute vis-\u00e0-vis de via\u0163a sa intim\u0103, nu vorbe\u015fte, dar care l-a traumatizat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. Un viitor studiu psihologic aprofundat pe aceast\u0103 tem\u0103, scris cu respectul \u015fi delicate\u0163ea cuvenite, s-ar constitui cu siguran\u0163\u0103 \u00eentr-un binevenit \u015fi necesar aport la mai buna cunoa\u015ftere \u015fi \u00een\u0163elegere a form\u0103rii personalit\u0103\u0163ii extrem de complexe a omului Enescu.<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/strong><\/div>\n

O copil\u0103rie de poveste la Mih\u0103ileni<\/strong><\/p>\n

Este \u00eenduio\u015f\u0103tor \u015fi admirabil modul \u00een care p\u0103rin\u0163ii \u015fi-au dat toat\u0103 silin\u0163a ca Jorjac s\u0103 fie fericit \u015fi s\u0103 sufere c\u00e2t mai pu\u0163in, iar decizia lui Costache de a-l mai trimite \u00eenc\u0103 un an la Viena, pentru a studia \u00een continuare compozi\u0163ia cu Robert Fuchs, poate fi interpretat\u0103 \u015fi ca un mod de a \u0163ine copilul c\u00e2t mai departe de zbuciumul acestei desp\u0103r\u0163iri. La r\u00e2ndul s\u0103u, Enescu, re\u0163inut precum \u00eel \u015ftim, prefer\u0103 s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 \u015fi s\u0103 povesteasc\u0103 acele momente fericite ale unei copil\u0103rii rupte, parc\u0103, din basmele bunicilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Bun\u0103oar\u0103, b\u0103rbatul Enescu se entuziasmeaz\u0103 ca un b\u0103ie\u0163andru amintindu-\u015fi fluturii frumos \u00eempodobi\u0163i dup\u0103 care alerga odinioar\u0103:\u00a0<\/span>\u201eUite, fluturele acesta eu \u00eel prindeam c\u00e2nd eram copil, \u00een livad\u0103 la Mih\u0103ileni! \u00cei prindeam cu volocul \u015fi \u00eei puneam \u00een bold. Ce de mai desene \u015fi ce de mai culori!\u201d.\u00a0<\/i><\/span>Iar deosebirile \u00eentre podoabele colorate ale fluturilor erau mari, \u00een func\u0163ie de locurile pe unde \u00eei g\u0103sea, iar treaba din cale-afar\u0103 de serioas\u0103, c\u0103ci\u00a0<\/span>\u201euna era c\u00e2mpia cu holdele de la Cracalia \u015fi alta era dealul Mih\u0103ilenilor, din susul apei Siretului \u015fi cu p\u0103durile al\u0103turate!\u201d.\u00a0<\/i><\/span>Apoi le desena pe toate \u2013 p\u0103s\u0103ri, fluturi, flori \u2013 cu culori vii aduse din pr\u0103v\u0103liile Dorohoiului de un inginer \u201ehotarnic\u201d \u00een care mama sa avea \u00eencredere. \u015ei b\u0103dia Jorj dep\u0103na mai departe \u015firul amintirilor, c\u0103ci pe c\u00e2t de rezervat \u015fi scump la vorb\u0103 era cu str\u0103inii, pe at\u00e2t de mult \u00ee\u015fi d\u0103dea drumul \u00een familie, cu apropia\u0163ii, istorisind \u00een dulcele grai moldovenesc vrute \u015fi nevrute, cu mult haz \u015fi am\u0103nunte, re\u00eenviind imagini dragi ale copil\u0103riei disp\u0103rute. Tot \u00eentr-o var\u0103 petrecut\u0103 la Mih\u0103ileni, Enescu a v\u0103zut\u00a0<\/span>\u201edup\u0103 o ploaie u\u015foar\u0103, coada unui mare curcubeu care \u00abc\u0103zuse\u00bb chiar \u00een fundul livezii\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u015fi, p\u0103r\u00e2ndu-i-se at\u00e2t de aproape \u00eenc\u00e2t putea s\u0103-l ating\u0103, a alergat dup\u0103 el ca s\u0103-l prind\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 tumbe \u00een locul unde minunea atinsese p\u0103m\u00e2ntul, ca s\u0103 i se \u00eendeplineasc\u0103 orice dorin\u0163\u0103. Jorjac \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103-i \u201emearg\u0103 bine cu muzica\u201d, s\u0103 \u201escrie lucruri frumoase\u201d \u015fi se\u00a0<\/span>\u201erepede ca fulgerul s\u0103 prind\u0103 coada curcubeului\u201d.\u00a0<\/i><\/span>Dar, ca un f\u0103cut, curcubeul fugea de el \u015fi nu-l putea prinde… Aproape pl\u00e2ng\u00e2nd, se \u00eentoarce \u00een cas\u0103 la mama, care-l ia \u00een bra\u0163e \u015fi-l m\u00e2ng\u00e2ie \u201ecu vocea ei cea bl\u00e2nd\u0103\u201d:\u00a0<\/span>\u201eA\u015fa-i \u00een via\u0163\u0103, dragul meu. \u00ce\u0163i faci mereu iluzii! Dar c\u00e2nd s\u0103 pui m\u00e2na pe noroc, el \u00ee\u0163i fuge dinainte…\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
B\u0103dia Jorj povestea multe alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din casa bunicilor de la Mih\u0103ileni \u2013 unele tr\u0103ite de el \u00eensu\u015fi, altele auzite de la mama sau unchii s\u0103i. Bun\u0103oar\u0103, Maria Enescu \u00ee\u015fi amintea de-a dreptul \u00eengrozit\u0103 cum, \u00een urma unei furtuni teribile, \u201eun bulg\u0103re mare de foc, ro\u015fu-aprins\u201d se rostogolise pe pardoseala casei, alunec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 mesenii \u00eenlemni\u0163i, ating\u00e2nd apoi bietul buc\u0103tar \u015fi omor\u00e2ndu-l pe loc. Era vorba de un fenomen atmosferic extrem de rar \u015fi \u00eenc\u0103 pu\u0163in cunoscut, numit de \u015ftiin\u0163a actual\u0103 \u201efulger globular\u201d.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Amintirea acestei case a r\u0103mas permanent vie \u00een memoria lui Enescu, iar v\u0103rul s\u0103u, Alexandru Cosmovici ofer\u0103 un detaliu arhitectonic \u015fi o paralel\u0103 demn\u0103 de interes. El sus\u0163ine c\u0103 la vizitarea Vilei Lumini\u015f de la Cump\u0103tu-Sinaia, construit\u0103 de arhitectul Radu Dudescu dup\u0103 schi\u0163ele \u015fi planurile lui Enescu, a fost frapat de aspectul \u015fi modul lateral de a\u015fezare al camerelor pentru oaspe\u0163i, care amintea de \u201ecamerele-chiliu\u0163e\u201d din casa str\u0103bunilor de la Mih\u0103ileni.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n

\u201eJuc\u0103ria\u201d magic\u0103: pianul de la Mih\u0103ileni
\n<\/strong><\/p>\n

<\/div>\n
Dar, \u00eenainte de toate, resim\u0163im \u00eempreun\u0103 cu maestrul emo\u0163ia profund\u0103 st\u00e2rnit\u0103 de descoperirea instrumentului pian, pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00een casa mamei, la Mih\u0103ileni. Dup\u0103 ce-i f\u0103cuse tat\u0103lui o prim\u0103 demonstra\u0163ie \u201e\u00eentr-un deget\u201d pe vioar\u0103 cu valsul\u00a0<\/span>Valurile Dun\u0103rii<\/i><\/span>\u00a0al lui Ivanovici \u2013 ceea ce-l face pe Costache s\u0103 exclame \u00een glum\u0103\u00a0<\/span>\u201eM\u0103i, tu ai ureche; ai s\u0103 te faci l\u0103utar!\u201d\u00a0<\/i><\/span>(observ\u0103m aici nuan\u0163a diferit\u0103 \u00een relatarea aceluia\u015fi episod de c\u0103tre Enescu v\u0103rului s\u0103u Alexandru \u015fi, mai t\u00e2rziu, lui Bernard Gavoty, \u00een<\/span>Amintiri<\/i><\/span>: \u201eTu seras musicien…\u201d) \u2013, Jorjac \u00eencepu s\u0103 caute \u201ealte melodii, ale mele, adic\u0103 \u00eencercam s\u0103 compun\u201d, iar mica scripc\u0103 \u201ePlatt\u201d adus\u0103 de la Ia\u015fi nu prea-l mai mul\u0163\u0103mea… \u00cen schimb,\u00a0<\/span>\u201emerg\u00e2nd vara la casa mamei din Mih\u0103ileni \u015fi v\u0103z\u00e2nd pianul de acolo pe care mama mi-a c\u00e2ntat, am cerut pe dat\u0103 ca s\u0103 lu\u0103m pianul cu noi acas\u0103, ceea ce, desigur, nu se putea face. Pianul era din cele grele, iar drumul dintre Mih\u0103ileni \u015fi Dorohoi era foarte lung \u015fi plin de h\u00e2rtoape\u201d.\u00a0<\/i><\/span>\u015ei, de \u00eendat\u0103 ce a avut la dispozi\u0163ie un pian, a \u201eschimbat cu ad\u00e2nc\u0103 bucurie instrumentul monodic\u201d de p\u00e2n\u0103 atunci \u201ecu unul polifonic\u201d;\u00a0<\/span>\u201eCe bine era acum s\u0103 m\u0103 desf\u0103\u015for \u00een acorduri! Un pahar de ap\u0103 dat unui om \u00eensetat nu poate aduce mai mult\u0103 bucurie…\u201d. \u201eAcum a\u015faz\u0103-te, b\u0103iete, la pian \u015fi d\u0103-i \u015fi d\u0103-i; c\u0103 era doar o joac\u0103, singura mea joac\u0103 \u015fi nimeni nu zicea nimic!…\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Jorjacu\u2019 tatei \u0219i Cocu\u0163a mamei: vacan\u0163e petrecute \u00eentre saloanele de muzic\u0103 de la Cracalia \u0219i Mih\u0103ileni<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Bogata coresponden\u0163\u0103 enescian\u0103 (\u00een pofida faptului c\u0103 nu-i pl\u0103cea scrisul, iar p\u0103rin\u0163ii l-au \u201eoc\u0103r\u00e2t\u201d nu o dat\u0103 din aceast\u0103 pricin\u0103) atest\u0103 c\u0103 Mih\u0103ilenii \u015fi casa mamei erau o destina\u0163ie preferat\u0103 de vacan\u0163\u0103 nu doar pentru Jorjac, dar \u015fi pentru colegii s\u0103i muzicieni ce-l \u00eenso\u0163eau \u00een Rom\u00e2nia. \u00centre zidurile casei b\u0103tr\u00e2ne\u015fti de la Mih\u0103ileni se perindau musafiri sosi\u0163i de departe, tocmai de la Viena \u015fi Paris; Theodor Fuchs, Karl Jeray, Madame Adrienne Rolland (gazda lui Enescu la Paris), fiica sa Eva (violonista, poate iubirea cea dint\u00e2i a adolescentului Enescu), Mam\u2019selle Lydie C\u00e8dre \u015fi al\u0163ii erau oaspe\u0163i nelipsi\u0163i \u015fi mult-a\u015ftepta\u0163i, petrec\u00e2nd ceasuri binecuv\u00e2ntate la propriet\u0103\u0163ile familiei Enescu din Cracalia \u015fi Mih\u0103ileni, ce deveneau, mai ales peste var\u0103, adev\u0103rate saloane muzicale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
R\u0103sfoind coresponden\u0163a cu Karl Jeray \u2013 prieten drag, apropiat, colegul lui Jorjac de la Viena \u015fi pianist apreciat de acesta, cu care a c\u00e2ntat multe concerte \u00eempreun\u0103 \u2013 descoperi r\u00e2nduri precum:\u00a0<\/span>\u201eCe mai fac p\u0103rin\u0163ii t\u0103i \u015fi draga de m\u0103icu\u0163\u0103 din Mih\u0103ileni?\u201d (Viena, 8 iunie 1895) \u015fi mai departe: \u201e[…] am speran\u0163a c\u0103-mi voi petrece vacan\u0163a cea mai fericit\u0103 \u00een geniala \u015fi fermec\u0103toarea ta apropiere. […]. M\u0103 bucur s\u0103 v\u0103d pe D-ra C\u00e8dre, dar trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 \u015fi mai mult m\u0103 bucur s\u0103 v\u0103d pe mama matale\u201d.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
De la Mih\u0103ileni, scrisorile Mariei Enescu tr\u0103deaz\u0103 ner\u0103bdarea abia st\u0103p\u00e2nit\u0103, mama d\u00e2ndu-i sfaturi \u015fi-i povestindu-i nout\u0103\u0163ile de-acas\u0103:\u00a0<\/span>\u201eDin zi \u00een zi a\u015ftept venirea matale, apoi din ceas \u00een ceas cu c\u00e2t\u0103 bucurie…\u201d, \u201e[…] florile sunt frumoase, c\u00e2inele Aladin pocne\u015fte din gur\u0103 ca un lup…\u201d<\/span>\u00a0(recunoa\u015ftem \u00een r\u00e2ndurile Mariei un stil epistolar foarte asem\u0103n\u0103tor cu al lui Enescu, plin de delicate\u0163e, umor \u015fi imagini poetice). George \u015fi Karl Jeray ajung \u00eempreun\u0103 la Mih\u0103ileni, spre nem\u0103rginita bucurie a mamei. Jorjac \u00eei \u201eraporteaz\u0103\u201d tat\u0103lui aflat la Cracalia:<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u201eS\u0103rut m\u00e2na Tat\u0103,\u00a0<\/span><\/address>\n
Noi suntem foarte bine. Jeray \u015fi eu c\u00e2nt\u0103m duette mamei care se bucur\u0103 foarte mult c\u0103 ne are l\u00e2ng\u0103 ea. Jeray deseneaz\u0103 \u00een momentul ista casa cum e. Spune-i D-rei Eva c\u0103-i mul\u0163umesc pentru amabila scrisoare a D-sale. Complimente D-sale \u015fi lui Mme Rolland de la Mama, Jeray \u015fi de la mine. Sperez c\u0103 e\u015fti s\u0103n\u0103tos. Eu sunt s\u0103n\u0103tos.<\/span><\/address>\n
Al matale fiu supus,\u00a0<\/span><\/address>\n
George Enescu\u201d (Mih\u0103ileni, iulie, 1895)<\/span><\/address>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Pe 7 august 1895 (stil vechi) George \u00eempline\u015fte 14 ani, iar aniversarea \u015fi-o petrece \u00eempreun\u0103 cu mama la Mih\u0103ileni, care-i scrie tat\u0103lui, la trei zile distan\u0163\u0103, pe 10 august 1895:<\/span><\/div>\n
\u201eCostache drag\u0103, Nespus\u0103 bucurie am de copil, suntem bine, mergem la plimbare dup\u0103-mas\u0103…\u201d.<\/span><\/div>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, energic \u015fi rezolut ca de obicei, Costache nu-i \u201esl\u0103be\u015fte\u201d nicicum pe cei de la Mih\u0103ileni:\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u201eMarghioli\u0163\u0103,\u00a0<\/span><\/address>\n
Ia spune\u0163i-mi ce mai face\u0163i voi acolo, ce face George \u015fi ce mai lucreaz\u0103, dac\u0103 Tinca-i la Mih\u0103ileni, c\u0103 \u00eendat\u0103 ce se schimb\u0103 vremea trimet tr\u0103sura (c\u0103) pe frigul ista m\u0103 tem. […]Omul de la diligen\u0163\u0103\u2019\u0163i aduce disear\u0103 50 lei. Scrie\u0163i-mi to\u0163i trei…\u201d; iar apoi, nemaiav\u00e2nd r\u0103bdare: \u201eTrimet tr\u0103sura ca Jorj \u015fi Tinca s\u0103 vie m\u00e2ine diminea\u0163\u0103 acas\u0103, n\u2019am mai a\u015fteptat nici un r\u0103spuns de la voi c\u0103 m\u0103 tem de vremea asta […]\u201d.<\/span><\/address>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Ajuns apoi la Cracalia, unde-l a\u015ftepta tat\u0103l s\u0103u, \u00eempreun\u0103 cu Madame Rolland \u015fi al\u0163i invita\u0163i, Enescu avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 vreo zece zile, iar Maria Enescu, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Mih\u0103ileni, d\u0103dea glas nelini\u015ftii:\u00a0<\/span>\u201eCostache drag\u0103, Te rog decide ziua c\u00e2nd au s\u0103 vie, c\u0103 vacan\u0163a aproape s\u2019a sf\u00e2r\u015fit, vai…\u201d (12 august 1895) sau \u201eA\u015ftept copilul \u015fi cu D-na \u015fi D-ra (Mme Rolland \u015fi Eva, n.n.) cu mult\u0103 bucurie, cred c\u0103 au s\u0103 vie c\u00e2t mai cur\u00e2nd, te rog s\u0103-mi scrii c\u00e2nd au s\u0103 vie. Dorescu s\u0103 te v\u0103d…\u201d<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
La venirea toamnei, George \u015fi \u201etrupa\u201d lui se \u00eentorc la Paris (Karl Jeray \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte p\u00e2n\u0103 la Viena), iar Maria Enescu r\u0103m\u00e2ne iar trist\u0103 \u015fi cu casa goal\u0103.<\/span><\/div>\n
Vedem cum micul Enescu face \u201enaveta\u201d \u00eentre Cracalia \u015fi Mih\u0103ileni, \u00eentre dorul \u015fi ner\u0103bdarea so\u0163ilor Enescu, vizibil \u201esufocat\u201d de lupta plin\u0103 de dragoste a acestora de a-\u015fi avea copilul c\u00e2t mai mult l\u00e2ng\u0103 ei. De\u015fi cam purtat pe drumuri, Jorjac e vesel (sau pare…) \u015fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi mul\u0163\u0103measc\u0103 p\u0103rin\u0163ii cu prezen\u0163a sa. \u015ei coresponden\u0163a continu\u0103, de-a lungul anilor, \u00een acela\u015fi tempo…<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
T\u00e2rgu\u2019 Mih\u0103ilenilor \u2013 oaz\u0103 de tihn\u0103 \u0219i inspira\u0163ie pentru compozitorul Enescu<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Mai t\u00e2rziu, \u00een prim\u0103vara lui 1900, t\u00e2n\u0103rul Enescu a venit \u00een \u0163ar\u0103 pentru a sus\u0163ine la Bucure\u015fti o serie de concerte importante, \u00een tripl\u0103 calitate de compozitor, dirijor \u015fi solist, printre care: la Ateneul Rom\u00e2n, la 19 martie\/1 aprilie,\u00a0<\/span>Poema Rom\u00e2n\u0103<\/i><\/span>\u00a0(cu Carl Flesch \u00een solo-ul de vioar\u0103), la 26 martie\/8 aprilie (tot la Ateneu) prima audi\u0163ie a\u00a0<\/span>Fanteziei pentru pian \u015fi orchestr\u0103<\/i><\/span>\u00a0(cu Theodor Fuchs ca solist) sau la 31 martie\/13 aprilie<\/span>Andante religioso pentru dou\u0103 violoncele \u015fi org\u0103<\/i><\/span>\u00a0(tot prim\u0103 audi\u0163ie, \u00een cadrul concertului de binefacere de la Biserica Evanghelic\u0103, unde \u015fi-au dat concursul Jan Kubelik, Constantin Dumitrescu, Dimitrie Dinicu, Eduard Jaksch).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Dup\u0103 concertele de la Bucure\u015fti, la sf\u00e2r\u015fit de aprilie, Enescu pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Theodor Fuchs la Cracalia \u015fi apoi la Mih\u0103ileni, ca s\u0103 ajung\u0103 acas\u0103 la timp pentru \u201ea m\u00e2nca cu poft\u0103 cozonacii \u00een floare \u015fi povidla\u201d Mariei Enescu. La Cracalia, compune\u00a0<\/span>Impromptu pour Piano<\/i><\/span>\u00a0(13\/26 aprilie), se joac\u0103 (la 19 ani!) cu Fuchs, alearg\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103re\u015fte pe coclaurile moldave. Apoi z\u0103bove\u015fte p\u00e2n\u0103 prin iunie la Mih\u0103ileni, unde compune, la \u201e12\/25 Maiu, 1900\u201d, liedurile\u00a0<\/span>Plugar<\/i><\/span>\u00a0(pentru cor, pe versuri de N. R\u0103dulescu-Niger),\u00a0<\/span>Die n\u00e4chtliche Herrschau<\/i><\/span>\u00a0(pentru bariton, cor \u015fi orchestr\u0103, pe versuri de Joseph Christian Zedlitz) \u015fi\u00a0<\/span>De ziua ta<\/i><\/span>\u00a0(18\/31 mai, dedicat Aspaziei Zaharescu). Tot \u00een acest r\u0103stimp, definitiveaz\u0103, printre altele,\u00a0<\/span>Octetul pentru coarde op. 7,<\/i><\/span>\u00a0dedicat lui Andr\u00e9 G\u00e9dalge (datat Paris, 5 decembrie 1900).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen aceea\u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, la 28 mai 1900, George \u00eei scrie \u201eVice-mamei\u201d de la Paris, principesa pianist\u0103 Elena Bibescu, iar r\u00e2ndurile sale dezv\u0103luie un t\u00e2n\u0103r Enescu obosit, golit de puteri, poate chiar lupt\u00e2nd cu o u\u015foar\u0103 depresie, care-\u015fi recap\u0103t\u0103 for\u0163ele \u015fi buna voie \u00een preajma c\u0103ldurii materne \u015fi \u00een tihna t\u00e2rgului cel departe de lume. De asemenea, ne ofer\u0103 un detaliu interesant \u015fi amuzant privitor la via\u0163a socio-cultural\u0103 a Mih\u0103ilenilor, c\u0103ci o rud\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 a principesei Bibescu ajunsese acolo profesoar\u0103:\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u201ePrin\u0163es\u0103,<\/span><\/address>\n
Ce pre\u0163ios e s\u0103 ai o mam\u0103 care, atunci c\u00e2nd te sim\u0163i descurajat \u015fi crezi c\u0103 n-o s\u0103-\u0163i mai revii niciodat\u0103, e \u00eentotdeauna capabil\u0103 s\u0103 te consoleze! Nu mai sunt acela\u015fi om care a p\u0103r\u0103sit Parisul: sper \u2013 acum \u2013 nu \u015ftiu exact \u00een ce, dar simt \u00een mine nevoia de a vedea un viitor frumos… poate c\u0103 e prim\u0103vara… poate c\u0103 e lini\u015ftea al\u0103turi de mama mea… […]\u00a0<\/span><\/address>\n
Imagina\u0163i-v\u0103, Prin\u0163es\u0103, c\u0103 am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00een acest col\u0163 pierdut, cu o rud\u0103 a Dvs. foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103. Mademoiselle H\u00e9l\u00e8ne Costaki, din \u00eemprejurimile B\u00e2rladului, care s-a r\u0103t\u0103cit pe aici ca profesoar\u0103 la \u015fcoala comunal\u0103! Este o persoan\u0103 adorabil\u0103 \u015fi am fost uimit s\u0103 o \u00eent\u00e2lnesc aici […].<\/span><\/address>\n
Tr\u0103iesc permanent cu impresia c\u0103 nu fac ceea ce ar trebui s\u0103 fac \u015fi c\u0103 sunt pe cale de a deveni un soi de plant\u0103 inutil\u0103, care nu face dec\u00e2t s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 se odihneasc\u0103.<\/span><\/address>\n
\u015ei totu\u015fi sunt at\u00e2t de fericit.<\/span><\/address>\n
V\u0103 rog foarte respectuos \u015fi umil, Prin\u0163es\u0103, s\u0103 primi\u0163i omagiile mele de recuno\u015ftin\u0163\u0103,<\/span><\/address>\n
Georges Enesco, Mih\u0103ileni, 28 mai 1900\u201d<\/span><\/address>\n
(Scrisoare \u00een limba francez\u0103 \u00een original, aflat\u0103 \u00een colec\u0163ia Bibliotecii Mus\u00e9e de l\u2019Op\u00e9ra, Paris, dona\u0163ia Lucie Meyer.)<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
A\u015fadar, dup\u0103 cum o arat\u0103 r\u00e2ndurile sale, George se simte tare bine \u00een \u201et\u00e2rgu\u015forul pierdut\u201d, \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte vlaga \u015fi \u00ee\u015fi redob\u00e2nde\u015fte speran\u0163a, sim\u0163indu-se chiar fericit. Ne-o confirm\u0103 \u015fi alte m\u0103rturii, cu acela\u015fi mesaj, de\u015fi scrise \u00eentr-un alt registru \u2013 schimbat de la limba lui Moli\u00e8re la cea a lui Nic\u0103 a Petrii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen cartea sa\u00a0<\/span>George Enescu \u2013 Contribu\u0163iuni la cunoa\u015fterea vie\u0163ii sale<\/i><\/span>, Ia\u015fi, 1927, p\u0103rintele Nicolae Hodoroab\u0103 furnizeaz\u0103 nenum\u0103rate detalii despre familiile Enescu-Cosmovici \u015fi despre puternica leg\u0103tur\u0103 afectiv\u0103 a compozitorului cu Mih\u0103ilenii. Bun\u0103oar\u0103, \u00eemprejur\u0103rile \u00een care b\u0103dia Jorj va fi scris\u00a0<\/span>Plugarul<\/i><\/span>\u00a0sunt redate \u00een r\u00e2nduri fermec\u0103toare, \u00een dulcele grai moldovenesc, iar talentul de narator al lui Hodoroab\u0103 cucere\u015fte irezistibil, scena fiind, parc\u0103, desprins\u0103 din\u00a0<\/span>Amintirile<\/i><\/span>\u00a0lui Creang\u0103. G\u0103sesc de cuviin\u0163\u0103 s-o reproduc integral mai jos:<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u201eEnescu fiind \u00een Mih\u0103ileni la mama sa, f\u0103cea dese plimb\u0103ri p\u00e2n\u0103 \u00een Sin\u0103u\u0163i la \u015fcoala unde preda mo\u015ful s\u0103u (unchiul s\u0103u, preotul Ioan Enescu, n.n.). O lua \u00eencet pe dealul t\u00e2rgului, apostole\u015fte \u2013 distan\u0163\u0103 de 4 km \u2013, \u015fi cu capul gol, cu p\u0103l\u0103ria \u00een m\u00e2n\u0103, trecea pe l\u00e2ng\u0103 p\u0103durea Grigorcea \u015fi prin \u00abPropitur\u0103\u00bb, cobora \u00een sat. \u015ei p\u0103rintele numai ce se trezea deodat\u0103 cu el \u00een clas\u0103, ca c\u2019un cogeamite inspector:<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Ce faci, mo\u015fule?<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Ce s\u0103 fac, nepoate? Ia, luminez \u015fi eu copchiii i\u015ftia!… S\u0103-\u0163i c\u00e2nt ceva, Jorj\u00eec\u0103, cu \u015fcolarii mei?<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 C\u00e2nt\u0103, mo\u015fule, dac\u0103 vrai!…<\/i><\/span><\/div>\n
\u015ei p\u0103rintele \u00ee\u015fi scula prichindeii \u00een picioare \u015fi \u00ee\u015fi epuiza \u00een fa\u0163a marelui violonist tot repertoriul s\u0103u patriotic de pe vremea aceea: \u00abImnul Regal\u00bb, \u00abDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u00bb, \u00abColo\u2019n Plevna \u015fi\u2019n redute\u00bb, \u00abC\u00e2ntecul Grivi\u0163ei\u00bb, \u00abDrum bun, doba bate\u00bb \u015fi altele.\u00a0<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Mo\u015fule, s\u0103-\u0163i dau eu un c\u00e2ntec nou s\u0103-l c\u00e2n\u0163i cu b\u0103ie\u0163ii?<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 D\u0103-mi-l, Jorj\u00eec\u0103, c\u0103-l iau cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2nele…<\/i><\/span><\/div>\n
\u015ei marele compozitor scoase din buzunar o foaie pe care avea pus\u0103 pe note poezia lui N. R\u0103dulescu-Niger: Plugarul. Compozi\u0163ia poart\u0103 data: \u00abMih\u0103ileni, \u00een 12\/25 Maiu, 1900\u00bb \u015fi o public\u0103m la sf\u00e2r\u015fitul acestei c\u0103r\u0163i. Preotul o lu\u0103 bucuros \u00een m\u00e2na \u015fi-i zice:<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Bun, acum te rog s\u0103 mi-o c\u00e2n\u0163i odat\u0103 tu, ca s-o prind dup\u0103 ureche, c\u0103 eu nu \u015ftiu notele.<\/i><\/span><\/div>\n
\u015ei maestrul se execut\u0103.\u201d<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/strong><\/div>\n
\u201e\u0162i-oi scrie peste c\u00e2teva zile o scrisoare mai lung\u0103…\u201d<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
La capitolul coresponden\u0163\u0103, trebuie men\u0163ionat\u0103 aici \u015fi una \u201ela nivel \u00eenalt\u201d, dintre \u201edou\u0103 mame\u201d ale aceluia\u0219i fiu \u2013 Maria Enescu, de la Mih\u0103ileni \u015fi Vice-mama Elena Bibescu, de la Paris \u2013, cea din urm\u0103 av\u00e2nd grij\u0103 s-o informeze pe prima de cum \u00eei merge fiului, cunosc\u00e2nd, cu siguran\u0163\u0103, mai vechea problem\u0103 a lui George cu scrisul \u2013 c\u0103ci maestrul, dup\u0103 propria-i m\u0103rturisire, se exprima mult mai bine pe h\u00e2rtia cu portative. Enescu detesta scrisorile lungi \u015fi recuno\u0219tea c\u0103, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, avea o adev\u0103rat\u0103 \u201eoroare\u201d \u015fi era cuprins de atacuri de panic\u0103 \u00een fa\u0163a colii albe. Aceast\u0103 \u201emeteahn\u0103\u201d enescian\u0103, cu care toat\u0103 via\u0163a a luptat din greu, se agrava, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een momentele sale dificile, pe care nu dorea s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 m\u0103icu\u0163ei grijulii \u015fi cam tem\u0103toare, \u201eo biat\u0103 mam\u0103 care m\u0103 g\u00e2ndesc ne\u00eencetat la mata\u201d. \u00ce\u015fi sp\u0103la, \u00eens\u0103, p\u0103catele, trimi\u0163\u00e2ndu-i o puzderie (uneori zilnic) de superbe c\u0103r\u0163i po\u015ftale din toate col\u0163urile lumii, una mai frumoas\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103, inspirate, colorate, pres\u0103rate cu \u015fotii, pilde \u015fi calambururi (o adev\u0103rat\u0103 \u201especialitate\u201d enescian\u0103), sub\u00een\u0163elesuri \u015fi apropouri, multe \u015ftiute \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u2013 doar de mam\u0103 \u015fi fiu. Iar sfaturilor (poate chiar \u201ecic\u0103lelilor\u201d) ei materne, t\u00e2n\u0103rul de 21 de ani le r\u0103spundea cu mult haz \u0219i duio\u0219ie, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i ascund\u0103, totu\u0219i, o und\u0103 de iritare:<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u201eParis, S\u00e2mb\u0103t\u0103 diminea\u0163\u0103, 6\/19 aprilie 1902<\/span><\/address>\n
Mameleben,<\/span><\/address>\n
Tocmai acuma am primit \u0219\u2019o scrisoare de-a matale unde \u00eemi faci tot acelea\u0219i \u0219i acelea\u0219i recomanda\u0163iuni \u2013 bre!<\/span><\/address>\n
S\u0103 \u0219tii c\u0103 eu m\u0103 culc sara la zece, m\u0103 scol a doua zi la 7, m\u0103n\u00e2nc la 12 \u0219i la 7 seara, m\u0103 culc la zece, m\u0103 scol a doua zi la 7, m\u0103n\u00e2nc la 12 \u0219i la 7 seara, m\u0103 culc la zece, etc. etc.<\/span><\/address>\n
Asta nu e via\u0163\u0103 aici, apoi cum s\u0103 m\u0103 obosesc?<\/span><\/address>\n
Destule sfaturi, m\u0103 rog!<\/span><\/address>\n
S\u0103n\u0103tate \u0219i voie bun\u0103 \u2013 Ghi\u0163\u0103 \u2013\u201d<\/span><\/address>\n
(Document aflat \u00een arhiva Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti)<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Vederile sunt isc\u0103lite (f\u0103r\u0103 excep\u0163ie) cu \u201eGHI\u0162\u0102\u201d \u2013 celul\u0103 motivic\u0103 supus\u0103 unui intens \u0219i elaborat travaliu tematic, din care rezult\u0103 un num\u0103r infinit de varia\u0163iuni \u0219i metamorfoze: de la Ghi\u0163, Gi\u0163, Ghi\u0163i\u0219, Ghi\u0163i\u0219or, Ghi\u0163iku\u0163i\u0219or, p\u00e2n\u0103 la Ghi\u0163ki\u0163, Ghi\u0163ki\u0163ik, Ghi\u0163\u0103ki\u0163ghi\u0163\u0103ki\u0163\u0103ki\u0163 \u0219i multe, multe altele… \u0218i iat\u0103 ce-i scria dragei sale \u201eMameleben\u201d restan\u0163ierul la coresponden\u0163\u0103 George Enescu, cu v\u0103dit\u0103 autoironie, \u00een 21 martie 1902, din Dorohoi, la doar dou\u0103 ceasuri dup\u0103 ce p\u0103r\u0103sise Mih\u0103ilenii:<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u201eDorohoi, joi sar\u0103 de la p\u0103rintele (unchiul Ioan Enescu, n.n.)<\/span><\/address>\n
S\u0103n\u0103tate mam\u0103,<\/span><\/address>\n
Eat\u0103 numai 2 ore c\u0103 m\u2019am dus, \u0219\u2019a\u0219\u00e9\u2019\u0163i scriu \u2013 zi de nu\u2019s un b\u0103et model?<\/span><\/address>\n
Tare frumoas\u0103 preumblare-am f\u0103cut! \u00cenc\u2019o dat\u0103 s\u0103n\u0103tate, complimente \u015fi iert\u0103ciuni la Cocoane c\u0103 nu le-am zis bun\u0103 ziua \u2013 zici c\u0103 pe Dna Bianu o doare\u2019n p\u00e2ntece, a\u015fa-i?<\/span><\/address>\n
\u2013 GHI\u0162\u0102 \u2013 \u201d<\/span><\/address>\n
(Carte po\u0219tal\u0103 cu vederea general\u0103 a Dorohoiului \u0219i textul \u201eSalut\u0103ri din Dorohoi\u201d, arhiva Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti)<\/span><\/div>\n
\"\"
\n<\/span><\/div>\n

 <\/p>\n

O bijuterie muzical\u0103 z\u0103mislit\u0103 \u00een casa de la Mih\u0103ileni \u0219i multe coinciden\u0163e tragice<\/strong><\/p>\n

\u00cen toamna lui 1901, George Enescu s-a aflat din nou la Mih\u0103ileni, unde a lucrat intens, av\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp grij\u0103 de mama sa, atunci suferind\u0103. Acestea sunt tristele \u00eemprejur\u0103ri ale na\u015fterii\u00a0<\/span>Simfoniei concertante pentru violoncel \u015fi orchestr\u0103 op. 8,<\/i><\/span>\u00a0compozi\u0163ie de mare rafinament \u015fi originalitate, care \u2013 de\u015fi primit\u0103 cu mult\u0103 reticen\u0163\u0103 de criticii timpului \u2013 este redescoperit\u0103 de celi\u015ftii contemporani, devenind tot mai mult una dintre piesele preferate \u00een repertoriul acestora.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Peste decenii, Enescu avea s\u0103 rememoreze acele momente \u00een\u00a0<\/span>Convorbirile cu Gavoty<\/i><\/span>. R\u0103nile l\u0103sate de boala mamei, pe de o parte, \u015fi cele provocate de insuccesul acestei muzici, la acea vreme \u2013 chiar v\u0103dita mali\u0163iozitate a anumitor critici parizieni (unii au numit-o \u201eSymphonie d\u00e9concertante\u201c…) \u2013, pe de alt\u0103 parte, str\u0103bat cu trist\u0103 prospe\u0163ime din cuvintele sale:\u00a0<\/span>\u201eDac\u0103 voiau doar s\u0103 m\u0103 r\u0103neasc\u0103, \u00ee\u015fi atinseser\u0103 scopul! Am fost cu at\u00e2t mai lovit de aceste r\u0103ut\u0103\u0163i cu c\u00e2t traversam un moment dureros. Scrisesem aceast\u0103 oper\u0103 la \u0163ar\u0103, st\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 mama, grav bolnav\u0103. O \u00eengrijeam cum puteam eu mai bine, dar abia s-a f\u0103cut ea s\u0103n\u0103toas\u0103 c\u0103 m-am \u00eemboln\u0103vit \u015fi eu, de o nevroz\u0103 cardiac\u0103 de care am suferit ani \u00eendelunga\u0163i\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Piesa pare urm\u0103rit\u0103 de ghinion, c\u0103ci opt ani mai t\u00e2rziu, \u00een preajma primei audi\u0163ii absolute de la Paris, evenimentele au luat o \u00eentors\u0103tur\u0103 \u015fi mai dramatic\u0103. \u00cen iarna lui 1909, starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii Mariei Enescu s-a agravat, iar doctorii nu au mai putut face nimic pentru a-i \u00eempiedica sf\u00e2r\u015fitul. Alexandru Cosmovici povestea:\u00a0<\/span>\u201eDup\u0103 re\u00eentoarcerea m\u0103tu\u015fii Maria la casa ei de la Mih\u0103ileni, tata spunea c\u0103 doctorul prof. Emanoil Riegler de la Facultatea ie\u015fan\u0103 de medicin\u0103, care o consultase, a spus c\u0103 ea n-ar mai avea mult de tr\u0103it. Dup\u0103 aproape 20 de ani de la o prim\u0103 opera\u0163ie pentru scoaterea \u00abracului\u00bb avut, acesta se re\u00eentorsese \u015fi se \u00eentindea \u00eencet spre piept \u015fi-nspre r\u0103runchi. Urmau s\u0103 vin\u0103 deci zile triste \u00een familie. B\u0103dia Jorj, \u00eens\u0103, nu \u015ftia \u00eenc\u0103 nimic despre toate acestea \u015fi \u00ee\u015fi vedea netulburat de treburile sale frumoase pe la Paris \u015fi-n lume.\u201d<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Prima audi\u0163ie a\u00a0<\/span>Simfoniei concertante pentru violoncel<\/i><\/span>\u00a0a avut loc la 13 februarie 1909, la\u00a0<\/span>Salle Gaveau<\/i><\/span>\u00a0din Paris, av\u00e2ndu-l ca solist pe Joseph Salmon, cu\u00a0<\/span>Orchestre Colonne<\/i><\/span>\u00a0aflat\u0103 sub conducerea lui Enescu. Moartea mamei survenea dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, la 17 februarie\/2 martie 1909, iar Enescu, aflat la Paris \u015fi anun\u0163at telegrafic, n-a mai putut ajunge la timp nici m\u0103car la \u00eenmorm\u00e2ntare (ceea ce avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi zece ani mai t\u00e2rziu, la moartea tat\u0103lui, \u00een 23 decembrie 1919).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Pierderea mamei avea s\u0103-l loveasc\u0103 profund pe t\u00e2n\u0103rul compozitor, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care fusese deja r\u0103nit de insuccesul parizian a dou\u0103 dintre lucr\u0103rile sale la care \u0163inea mult \u2013\u00a0<\/span>Octetul de coarde<\/i><\/span>\u00a0\u0219i<\/span>Simfonia concertant\u0103<\/i><\/span>\u00a0(\u00een ambele cazuri, Enescu fiind nemul\u0163umit \u0219i de presta\u0163iile executan\u0163ilor) \u2013, de turneul s\u0103u lipsit de apreciere din Italia (1908) \u0219i de moartea prematur\u0103 la Paris a veri\u0219oarei sale Mariana Cosmovici (\u00een mai 1909), t\u00e2n\u0103r\u0103 compozitoare care promitea enorm. V\u0103rul s\u0103u Alexandru ne descrie un<\/span>alt<\/i><\/span>\u00a0Enescu \u2013 dezarmat, vulnerabil, incapabil s\u0103-\u015fi mascheze durerea \u015fi aproape dobor\u00e2t de ea:\u00a0<\/span>\u201eEra prin toamna anului 1909 c\u00e2nd B\u0103dia Jorj trecu din nou prin Ia\u015fi, c\u0103l\u0103torind de aci spre Rusia, unde avea de dat primele sale concerte \u00een acea \u0163ar\u0103. S-a oprit doar o zi la noi acas\u0103. Avea la bra\u0163ul st\u00e2ng al hainei \u015fi la palton o larg\u0103 band\u0103 de stof\u0103 neagr\u0103 \u015fi ochii lui str\u0103lucitori erau adumbri\u0163i de o ad\u00e2nc\u0103 triste\u0163e. \u00ce\u015fi l\u0103sase \u015fi o mic\u0103 barb\u0103 de nu-l mai recuno\u015fteam. A vorbit \u00eendelung cu tata \u015fi am observat atunci cum la marginea ochiului s\u0103u luminos s-a furi\u015fat o lacrim\u0103 firav\u0103. Da, \u00een\u0163elesesem. \u00cen acel an murise la Mih\u0103ileni m\u0103tu\u015fa Maria, mama lui cea drag\u0103, care era totul pentru el, \u00eentreaga sa via\u0163\u0103\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/strong><\/div>\n
A fost odat\u0103 un conac la Cracalia…<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Pre\u0163ioase sunt \u015fi informa\u0163iile p\u0103rintelui Hodoroab\u0103 din interviul luat lui Enescu la Ia\u015fi \u00een 1927 (publicat prima dat\u0103 \u00een revista\u00a0<\/span>\u201eOpinia\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u015fi preluat de autor \u00een volumul mai sus amintit). El depune m\u0103rturie c\u0103 B\u0103dia Jorj \u2013 cel supranumit\u00a0<\/span>\u201ele Prince de l\u2019archet\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u015fi aclamat \u00een lumea larg\u0103 \u2013 \u201enu \u015fi-a uitat ob\u00e2r\u015fia, ci, dimpotriv\u0103, se m\u00e2ndre\u015fte cu ea\u201d, c\u0103ci \u00een timpul turneelor sale prin Rom\u00e2nia venea adesea pe la Cracalia, chiar ani de zile dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, c\u00e2nd \u00een conacul vechi \u015fi odat\u0103 impun\u0103tor nu mai locuia nici un membru al familiei Enescu, aici func\u0163ion\u00e2nd acum o \u015fcoal\u0103. \u00cel ruga pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor s\u0103-l lase s\u0103 intre, trec\u00e2nd emo\u0163ionat prin toate camerele copil\u0103riei, dup\u0103 care mergea \u00een curte \u015fi bea ap\u0103 rece de la un \u015fipot f\u0103cut de tat\u0103l s\u0103u, rug\u00e2ndu-l pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor s\u0103-l \u00eengrijeasc\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201920, atunci c\u00e2nd preotul Hodoroab\u0103 st\u0103tea de vorb\u0103 cu Enescu, casa se ruina tot mai tare (precum cea de la Mih\u0103ileni \u00een zilele noastre), priveli\u015fte care-l \u00eentrista pe compozitor din cale-afar\u0103. El \u00eei spunea preotului \u201ec\u0103-l doare inima\u201d, c\u0103 aici a petrecut mai bine de trei decenii din via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 cumpere casa de la Epitropie, ca s-o salveze, dar n-a reu\u015fit.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Conacul de la Cracalia a ars \u00een anul foametei negre din 1947 \u00een condi\u0163ii neelucidate. Locul a fost arat, iar ast\u0103zi nimic nu mai aminte\u015fte de faptul c\u0103 aici s-au n\u0103scut capodopere muzicale nemuritoare. Doar localnicii mai v\u00e2rstnici se gr\u0103besc s\u0103-\u0163i povesteasc\u0103, ar\u0103t\u00e2nd nostalgici cu bra\u0163ul \u00een sus, spre deal:<\/span>\u201eUite, colo, l\u00e2ng\u0103 biseric\u0103, une\u2019i lanu\u2019 cel\u2019 di p\u0103pu\u015foi, acolo o fost conacu\u2019 boierului Costache, une\u2019o crescut \u015fi compus B\u0103dia Jorj, care ne\u2019o dus faima\u2019n lumea-ntreag\u0103…\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Iar la Liveni, prin anii \u201920 (citim tot la Hodoroab\u0103), uime\u015fte modul \u00een care un simplu \u0163\u0103ran con\u015ftientiza valoarea unei case de patrimoniu, dup\u0103 principiul \u201eomul sfin\u0163e\u015fte locul\u201d \u015fi nu dup\u0103 valoarea intrinsec\u0103 a construc\u0163iei:<\/span><\/div>\n
\u201e \u2013 Da\u2019 casa asta \u015fti\u0163i c\u00e2t face?<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Ap\u0103i, a\u015fa mult tare, n\u2019a hi f\u0103c\u00e2nd e, c\u0103-i veche!…<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Ce-are a face, mo\u015fule! Dar aici s\u2019o n\u0103scut cel mai mare muzicant al neamului…<\/i><\/span><\/div>\n
\u2013 Hei! Ap\u0103i, dac\u0103-i a\u015fa, atunci a hi f\u0103c\u00e2nd mult tare!…\u201d<\/i><\/span><\/div>\n
An de an, conu\u2019 Jorj b\u0103tea drumuri lungi \u015fi obositoare p\u00e2n\u0103 la Dorohoi \u015fi Cracalia, pentru a ajunge apoi \u00een \u2013 pe atunci \u2013 cochetul \u201eT\u0103rg al Nih\u0103le\u015ftilor\u201d, r\u0103scruce \u0219i model de convie\u0163uire interetnic\u0103, punct de vam\u0103 \u00eenfloritor \u00eentre Moldova \u015fi Bucovina (c\u0103ci Molni\u0163a devenise r\u00e2ul-hotar cu Austria), centru renumit al ol\u0103ritului \u0219i me\u0219te\u0219ugurilor, av\u00e2nd chiar o mic\u0103 via\u0163\u0103 cultural\u0103. Subliniez aici \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 \u00een anul 1909, dup\u0103 moartea mamei sale, a\u015fa cum era \u015fi firesc,\u00a0<\/span>\u201efiul ei George, artistul\u201d\u00a0<\/i><\/span>devine\u00a0<\/span>\u201eposesorul casei b\u0103tr\u00e2ne\u015fti\u201d<\/i><\/span>\u00a0\u015fi\u00a0<\/span>\u201evine \u00een fiecare an \u00een luna octombrie, face panahid\u0103 pentru sufletele p\u0103rin\u0163ilor \u015fi mo\u015filor lui\u201d<\/i><\/span>\u2013 dup\u0103 cum se precizeaz\u0103 \u00een\u00a0<\/span>\u201eMoldova Literar\u0103\u201d,\u00a0<\/i><\/span>publica\u0163ie a Societ\u0103\u0163ii Culturale \u201eTinerimea\u201d din Mih\u0103ileni, nr. 7-8 din iulie-august 1932.<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
Ultimul popas \u00een \u0163ar\u0103: la morm\u00e2ntul mamei \u0219i al str\u0103mo\u0219ilor de la Mih\u0103ileni<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/strong><\/div>\n
S\u0103 mai spunem c\u0103, \u00een vara lui 1946, \u00eenainte de desp\u0103r\u0163irea definitiv\u0103 de Rom\u00e2nia, Enescu \u00ee\u015fi ia r\u0103mas bun de la locurile dragi \u015fi sfinte, \u00eentr-un adev\u0103rat pelerinaj la Liveni, Cracalia, Dorohoi, \u015eendriceni, Tescani… Popasul cel din urm\u0103 va fi la Mih\u0103ileni, iar Romeo Dr\u0103ghici \u00ee\u015fi aminte\u015fte:\u00a0<\/span>\u201e[…] Apoi, cu tot cortegiul, ne-am dus \u015fi la Mih\u0103ileni, la morm\u00e2ntul mamei sale. Aci, a c\u0103zut cu capul \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103, unde a r\u0103mas a\u015fa o jum\u0103tate de or\u0103 \u00eencheiat\u0103, medit\u00e2nd. Sim\u0163ea nevoia s\u0103 respire aerul de acolo, \u00eenainte de desp\u0103r\u0163ire. La plecarea din Mih\u0103ileni ne-a spus: \u00abDe aici plec odihnit, din seva p\u0103m\u00e2ntului meu \u015fi numai asta-mi d\u0103 curaj s\u0103 m\u0103 pot dezlipi de \u0163ar\u0103 pentru un timp mai lung.\u00bb\u201d.\u00a0<\/i><\/span>Nu \u015ftia sau nu vroia s\u0103 cread\u0103 c\u0103 va fi pentru totdeauna…<\/span><\/div>\n
\"\"<\/span><\/div>\n
Peste c\u00e2teva zile, pe puntea vasului \u201eArdealul\u201d, cu care a p\u0103r\u0103sit la 10 septembrie 1946 \u0163\u0103rmul rom\u00e2nesc c\u0103tre America, George Enescu avea s\u0103 \u00eencropeasc\u0103 aceste versuri:<\/span><\/div>\n
\u201eO, Moldov\u0103, draga mea!<\/i><\/span><\/div>\n
Cine pleac\u0103 \u015fi te las\u0103,<\/i><\/span><\/div>\n
E p\u0103truns de jale grea!\u201d<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00cen a\u0219teptarea restaur\u0103rii unui monument istoric de valoare na\u0163ional\u0103<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
La ora la care a\u015ftern aceste r\u00e2nduri se a\u015fteapt\u0103, \u00eenc\u0103, decizia definitiv\u0103 prin care casa, de\u015fi recunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul lunii mai de c\u0103tre Comisia Na\u0163ional\u0103 a Monumentelor Istorice, s\u0103 capete oficial statutul ce i se cuvine: de monument istoric. Rom\u00e2nia \u015fi autorit\u0103\u0163ile ei au datoria de a salva acest col\u0163 magic \u2013 capitol drag \u015fi sf\u00e2nt al biografiei enesciene \u015fi surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru noi, umilii s\u0103i colegi de breasl\u0103. Un talentat pianist american \u015fi interpret al muzicii lui Enescu, Christopher Falzone, spunea cu ceva timp \u00een urm\u0103, al\u0103tur\u00e2ndu-se \u015fi sprijinind campania interna\u0163ional\u0103 de salvare a casei: cum poate fi exprimat \u00een cuvinte\u00a0<\/span>\u201enorocul de a merge \u00een acele locuri, de a atinge acela\u015fi copac, de a privi prin aceea\u015fi fereastr\u0103 spre gr\u0103dina unde Enescu crea \u015fi se plimba, de a respira noaptea acela\u015fi aer…?\u201d<\/i><\/span>\u00a0Am c\u0103p\u0103ta, astfel, o \u015fans\u0103 \u00een plus \u00een str\u0103dania noastr\u0103 de descifrare a enigmei inefabilului enescian, a misterului geniului ce nu poate fi cuprins doar citind o partitur\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Nu-mi mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 dau cuv\u00e2ntul p\u0103rintelui Hodoroab\u0103 care, cu aproape un veac \u00een urm\u0103, spera c\u0103\u00a0<\/span>\u201egenera\u0163iile viitoare vor avea \u00een sufletele lor mult mai desvoltat dec\u00e2t noi cultul oamenilor mari ai \u0163\u0103rii\u201d, \u201en\u0103d\u0103jduind c\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla cu casele Enescu ceia ce s\u2019a petrecut cu casa lui Eminescu din Ipote\u015fti, a lui B. P. Hajd\u0103u \u015fi a altor genii ale neamului. Sper c\u0103 ac\u0163iunea ce se va \u00eentreprinde \u00een acest scop nu va fi prea t\u00e2rzie. Rog pe bunul Dumnezeu ca glasul meu s\u0103 nu r\u0103sune \u00een pustiu…\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/strong><\/div>\n
Bibliografie selectiv\u0103:<\/span><\/strong><\/div>\n
1. Bernard Gavoty,\u00a0<\/span>Les Souvenirs de Georges Enesco \/ Amintirile lui George Enescu,\u00a0<\/i><\/span>Editura Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2005.<\/span><\/div>\n
2.\u00a0<\/span>George Enescu. Monografie<\/i><\/span>, de Mircea Voicana, Clemansa Firca, Alfred Hoffman et al., coordonator Mircea Voicana, Editura Academiei R.S.R., vol. 1 \u015fi 2, Bucure\u015fti, 1971.\u00a0<\/span><\/div>\n
3.\u00a0<\/span>George Enescu<\/i><\/span>, de Fernanda Foni, Nicolae Missir et al., coordonator Mircea Voicana, Editura Muzical\u0103, Bucure\u015fti, 1964.<\/span><\/div>\n
4.\u00a0<\/span>George Enescu. Scrisori<\/i><\/span>, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Viorel Cosma, Editura Muzical\u0103, vol. 1 \u015fi 2, Bucure\u015fti, 1974 \u015fi 1981.<\/span><\/div>\n
5.\u00a0<\/span>George Enescu. Interviuri din presa rom\u00e2neasc\u0103<\/i><\/span>, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Laura Manolache, Editura Muzical\u0103, vol. 1 \u015fi 2, Bucure\u015fti, 1988 \u015fi 1991.<\/span><\/div>\n
6. Alexandru Cosmovici,\u00a0<\/span>George Enescu \u00een lumea muzicii \u015fi \u00een familie<\/i><\/span>, Editura Muzical\u0103, Bucure\u015fti, 1990.<\/span><\/div>\n
7. Romeo Dr\u0103ghici,\u00a0<\/span>George Enescu: Biografie documentar\u0103. Copil\u0103ria \u015fi anii de studii (1881-1900),<\/i><\/span>Muzeul de Istorie \u015fi Art\u0103 al jude\u0163ului Bac\u0103u, 1974.<\/span><\/div>\n
8. Nicolae Hodoroab\u0103,\u00a0<\/span>Contribu\u0163iuni la cunoa\u015fterea vie\u0163ii sale cu 16 cli\u015fee \u00een text<\/i><\/span>, Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103, Ia\u015fi, 1927.<\/span><\/div>\n
9. \u201eMoldova Literar\u0103\u201c, publica\u0163ie a Societ\u0103\u0163ii Culturale \u201eTinerimea\u201d din Mih\u0103ileni, Nr. 7-8 din iulie-august 1932.<\/span><\/div>\n
10.\u00a0<\/span>Mih\u0103ilenii de alt\u0103dat\u0103<\/i><\/span>. Monografii de Nicolae Zahacinschi, Ioan C. Luca \u015fi Zisu Lebel, Editura Funda\u0163iei \u201eAXIS\u201c, Ia\u015fi, 2002.<\/span><\/div>\n
11. Clemansa Liliana Firca,\u00a0<\/span>Noul catalog tematic al crea\u0163iei lui George Enescu<\/i><\/span>, vol. 1, Editura Muzical\u0103, Bucure\u015fti, 2010.<\/span><\/div>\n
12. C.D. Zeletin,\u00a0<\/span>Principesa Bibescu. Marea pianist\u0103<\/i><\/span>, Editura Vitruviu, Bucure\u015fti, 2007.<\/span><\/div>\n
13. Viorel Cosma,\u00a0<\/span>Enescu azi<\/i><\/span>, Editura Facla, Timi\u015foara, 1981.<\/span><\/div>\n
14. Viorel Cosma,\u00a0<\/span>Muzicieni de alt\u0103dat\u0103. Lexicon biobibliografic,<\/i><\/span>\u00a0Editura Muzical\u0103, Bucure\u0219ti, 2006.<\/span><\/div>\n
15. O. L. Cosma,\u00a0<\/span>Hronicul Operei Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti<\/i><\/span>, vol. 1 (1885-1921), Editura Muzical\u0103, Bucure\u0219ti, 2003.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Articol ap\u0103rut \u00een Historia Special Nr. 4.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din istoria unei case uitate Autor: Raluca \u015etirb\u0103\u0163 – pre\u0219edinta Societ\u0103\u0163ii Interna\u0163ionale George Enescu din Viena Undeva, \u00een Moldova de Nord, pe un deal din susul apei Siretului, o cas\u0103 a lui George Enescu st\u0103 s\u0103 se d\u0103r\u00e2me. Trista priveli\u015fte ce se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 c\u0103l\u0103torului are la origine un conglomerat de cauze, multe dintre ele fiind ilustrative pentru cunoa\u015fterea incomplet\u0103 a biografiei compozitorului rom\u00e2n. Schimbarea de decor din 1945, generozitatea lui Enescu, imposibilitatea acestuia de a-\u015fi mai revendica sau m\u0103car \u00eengrijicasa, cauzat\u0103 de plecarea lui definitiv\u0103 din \u0163ar\u0103 \u00een 1946 \u015fi de faptul c\u0103 a fost silit s\u0103 renun\u0163e la toate propriet\u0103\u0163ile sale, \u00eenstr\u0103inarea ei tacit\u0103 \u015fi tratamentul de care s-a bucurat din partea actualilor posesori de la Mih\u0103ileni, \u00eembinate cu aspectele biografice mai pu\u0163in luate \u00een considerare \u015fi av\u00e2nd conota\u0163ii de ordin psihologic (divor\u0163ul so\u0163ilor Enescu) \u2013 toate acestea au f\u0103cut ca nu doar peste o cas\u0103, ci peste o \u00eentreag\u0103 epoc\u0103 \u015fi un capitol de decenii al existen\u0163ei lui Enescu s\u0103 se a\u015ftearn\u0103 un v\u0103l de uitare \u015fi de nep\u0103sare. Placa memorial\u0103 din marmur\u0103 alb\u0103 a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103 de pe zidurile casei dup\u0103 1989 (valoarea \u015fi istoria ei fiind, \u00een prezent, o piedic\u0103 pentru cei care vor s\u0103 o rad\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului), iar m\u0103rul din curte, sub care Enescu z\u0103bovea \u00eendelung, \u015fi din care \u2013 de fiecare dat\u0103, \u00eenainte de plecare \u2013 \u201efura\u201d mere pentru drum, a fost t\u0103iat. Construit\u0103 de str\u0103bunii lui Enescu dup\u0103 mam\u0103, casa din T\u00e2rgul Mih\u0103ilenilor este \u00een sine un monument arhitectonic reprezentativ pentru tipul de cas\u0103 de \u0163ar\u0103 moldoveneasc\u0103 din secolele XVIII-XIX, aflat\u0103 \u015fi ea tot mai mult pe cale de dispari\u0163ie. George Enescu, proprietarul casei de la Mih\u0103ileni Au existat \u0219i voci care au afirmat recent c\u0103 gospod\u0103ria de la Mih\u0103ileni nu ar fi fost proprietatea lui Enescu. Realitatea este cu totul alta, a\u015fa cum o atest\u0103, \u00een 1932, publica\u0163ia \u201eMoldova Literar\u0103\u201d a Societ\u0103\u0163ii Culturale \u201eTinerimea\u201d din Mih\u0103ileni. Informa\u0163ia, \u00een mod inexplicabil neglijat\u0103, a fost confirmat\u0103 de cur\u00e2nd de un document enescian inedit, pus la dispozi\u0163ie nou\u0103 \u00een scopul salv\u0103rii casei \u015fi al introducerii ei pe lista monumentelor de patrimoniu de c\u0103tre domnul dr. \u015etefan Botez, nepotul dup\u0103 veri\u015foar\u0103 al lui George Enescu; bunica domnului Botez a fost Eugenia Dimitriu (n\u0103scut\u0103 Partenie), fiica Profirei Partenie, n\u0103scut\u0103 Enescu (sora lui Costache Enescu, tat\u0103l compozitorului). Acest document, pe care l-am publicat \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul ie\u015fean \u201eSuplimentul de cultur\u0103\u201d, nr. 396 din 20 aprilie 2013, confirm\u0103 nu doar dreptul de proprietate al lui George Enescu asupra casei din Mih\u0103ileni, dar, mai mult, oblig\u0103, la aproape un veac de la data a\u015fternerii lui pe h\u00e2rtie, la salvarea \u015fi restaurarea urgent\u0103 a acesteia, a\u015fa cum o impun respectul \u015fi pietatea datorate memoriei marelui compozitor rom\u00e2n: \u201ePrintr-acesta declar c\u0103 pun casa mea cu gr\u0103dina ce-o \u00eenconjoar\u0103, situat\u0103 34 Strada Florilor Mih\u0103ileni, veri\u015foarei mele Eugenia Dimitriu n\u0103scut\u0103 Partenie la dispozi\u0163ie pe timp nelimitat, at\u00e2t c\u00e2t ea sau copiii s\u0103i vor fi cu domiciliul \u00een Mih\u0103ileni. Imediat ce ea sau copiii s\u0103i vor p\u0103r\u0103si Mih\u0103ilenii, casa cu gr\u0103dina \u00eemi vor fi restituite \u00een bun\u0103 stare, \u0163in\u00e2nd socoteal\u0103 de vechime. George Enescu, Dorohoi, \u00een 28 august\/10 septembrie, 1918\u201d \u00a0 Mih\u0103ilenii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1471,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[26,16,158],"class_list":["post-1468","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romana","tag-filarmonica-george-enescu","tag-george-enescu","tag-mihaileni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1468","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1468"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1468\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1471"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1468"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1468"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1468"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}