{"id":253,"date":"2011-11-10T19:17:01","date_gmt":"2011-11-10T17:17:01","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.enescu-philharmonic.ro\/?p=86"},"modified":"2019-06-17T12:43:19","modified_gmt":"2019-06-17T10:43:19","slug":"concertul-orchestrei-simfonice-a-filarmonicii-george-enescu-din-3-noiembrie-2011","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/concertul-orchestrei-simfonice-a-filarmonicii-george-enescu-din-3-noiembrie-2011\/","title":{"rendered":"Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu, din 3 noiembrie 2011"},"content":{"rendered":"

Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu, din 3 noiembrie 2011, dirijat de Christian Badea, a cuprins lucr\u0103ri muzicale de o mare frumuse\u0163e :\u00a0Preludiul la opera Parsifal\u00a0<\/em>de Richard Wagner,\u00a0Concertul \u00een Do major pentru pian \u015fi orchestr\u0103<\/em>, K.V.467 de Wolfgang Amadeus Mozart, solist Constantin Sandu \u015fi\u00a0Simfonia nr. 1 \u00een Re major\u00a0<\/em>de Gustav Mahler. Am asistat la o sear\u0103 de muzic\u0103 interpretat\u0103 la un nivel artistic deosebit. Dirijorul Christian Badea este un oaspete \u00eendr\u0103git al publicului bucure\u015ftean, un muzician ce \u015ftie s\u0103 se impun\u0103.<\/p>\n

Geneza operei\u00a0Parsifal<\/em>\u00a0este legat\u0103, pe de-o parte, de tr\u0103irile suflete\u015fti ale compozitorului din preajma s\u0103rb\u0103toririi Vinerii Mari, iar pe de alta, de poemul\u00a0Parzival\u00a0<\/em>de Wolfram von Eschenbach. Subiectul operei se refer\u0103 la cavalerii Graalului, ordin legendar de c\u0103lug\u0103ri-cavaleri, care p\u0103zeau Montsalvat, cupa din care a b\u0103ut Christos r\u0103stignit pe cruce. Neput\u00e2nd rezista farmecelor vr\u0103jitoarei Kundry, c\u0103petenia cavalerilor Graalului, Amfortas, \u00ee\u015fi calc\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul de castitate, \u00eenc\u00e2t nu mai poate da cavalerilor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania, care le asigura o putere de ne\u00eenvins. T\u00e2n\u0103rul Parsifal ajunge \u00een gr\u0103dina vr\u0103jit\u0103 a lui Klingsor, simbolul r\u0103ului, un mare p\u0103c\u0103tos care nu a fost primit \u00een r\u00e2ndul cavalerilor Graalului. Parsifal rezist\u0103 frumoasei Kundry \u015fi d\u0103r\u00e2m\u0103 castelul lui Klingsor cu ajutorul l\u0103ncii pierdute de Amfortas. El este ales regele Graalului, \u00een locul lui Amfortas \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte prima oar\u0103 slujba Sf\u00e2ntului Potir la care particip\u0103 to\u0163i cavalerii Graalului.<\/p>\n

Muzica\u00a0Preludiului<\/em>\u00a0operei\u00a0Parsifal<\/em>\u00a0este str\u0103b\u0103tut\u0103, \u00een principal, de leitmotivul comuniunii \u015fi de cel al Graalului. Orchestra simfonic\u0103 a Filarmonicii George Enescu, aflat\u0103 sub bagheta maestrului Christian Badea, a d\u0103ruit auditoriul clipe pline de armonii curg\u0103toare, \u00een care melodia infinit\u0103 domina lumea sensibilului.<\/p>\n

Hans J\u00fcrgen Syberberg este cel ce a realizat o adaptare filmat\u0103, \u00een care opera lui Wagner se deruleaz\u0103 integral \u00eentr-un decor foarte sugestiv: masca mortuar\u0103 a lui Mahler.<\/p>\n

Dup\u0103 Preludiul wagnerian, am ascultat\u00a0Concertul \u00een Do major pentru pian \u015fi orchestr\u0103<\/em>, K.V. 467 de Wolfgang Amadeus Mozart, \u00een interpretarea plin\u0103 de farmec \u015fi bun-gust muzical a lui Constantin Sandu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/div>\n

Artistul a studiat pianul la Colegiul Na\u0163ional\u00a0de Muzic\u0103 “George Enescu” din Bucure\u015fti, cu profesorul Constantin Ni\u0163u, apoi la Conservatorul de Muzic\u0103 “Ciprian Porumbescu” din Bucure\u015fti, cu Constantin Ionescu-Vovu. Ulterior, a beneficiat de \u00eendrum\u0103rile unor mari personalit\u0103\u0163i precum: Tania Achot, Dmitri Bashkirov, Sequeira Costa \u015fi Helena S\u00e1 e Costa. Pianistul este laureat al Concursurilor Interna\u0163ionale de la Senigallia, \u0141\u00f3d\u017a, Viotti-Valsesia, Palma O’Shea – Santander, \u00c9pinal \u015fi Maria Canals-Barcelona.<\/p>\n

Constantin Sandu a fost solistul unor importante orchestre europene precum:\u00a0Arthur Rubinstein<\/em>\u00a0din\u00a0\u0141\u00f3d\u017a, Filarmonica din Halle, Bodensee-Symphonie-Orchester din Konstanz, Orchestra Na\u0163ional\u0103 a Bielorusiei, Orchestra Simfonic\u0103 a Radioteleviziunii din Kiev, Filarmonica Na\u0163ional\u0103 a Moldovei \u015fi Orchestra Na\u0163ional\u0103 din Porto. De asemenea, Constantin Sandu a fost invitat \u00een numeroase jurii de concursuri interna\u0163ionale (Vianna da Motta<\/em>-Lisabona, Cidado de Porto, Ciudat de Toledo, Viotti-Valsesia, Pinerolo-Citt\u00e0 della Cavalleria, Helena S\u00e1 e Costa-Aveiro, Propiano-Bucure\u015fti \u015fi Yamaha Music Foundation of Europe-Porto. A predat\u00a0 cursuri de m\u0103iestrie \u00een diferite \u0163\u0103ri. Pianistul a ob\u0163inut titlul de Doctor \u00een Muzic\u0103 al Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. A realizat diverse \u00eenregistr\u0103ri la radio \u015fi televiziune, c\u00e2t \u015fi pe CD-uri, ca solist. Actualmente este directorul departamentului de muzic\u0103 al \u015ecolii Superioare de Muzic\u0103 \u015fi Artele Spectacolului din Porto (Portugalia).<\/p>\n

C\u00e2nt\u00e2nd la Bucure\u015fti, \u00een sala Ateneului Rom\u00e2n, Constantin Sandu a impresionat publicul prin elegan\u0163a fraz\u0103rii \u015fi prin tu\u015feul s\u0103u de o mare catifelare. Artistul realiza\u00a0legato<\/em>-ul cu o mare fine\u0163e, \u00een maniera corzilor. Sunetul s\u0103u era poleit cu aur. \u00cen execu\u0163ia salturilor intervalice, pianistul etala un anume firesc, efortul necesar aplicat, amintind de tehnica vocal\u0103 (o u\u015foar\u0103 ezitare perfect calculat\u0103). \u00cen sec\u0163iunea ce \u00eencheie p\u0103rtea a doua a concertului solistul sincroniza modul de emisie\u00a0staccato<\/em>\u00a0cu\u00a0pizzicato<\/em>-ul corzilor \u00eentr-o orizontalitate unitar\u0103. Iar \u00een partea a treia, acele imita\u0163ii, veritabile “pred\u0103ri polifonice de \u015ftafet\u0103”, aveau o expresivitate aparte. Motivele muzicale mozartiene sugerau personaje din opere. Acurate\u0163ea articula\u0163iei – o perlatur\u0103 minu\u0163ios dozat\u0103, neostentativ\u0103, cu o pulsa\u0163ie ritmic\u0103 consecvent\u0103 – c\u00e2t \u015fi aplecarea asupra detaliului sonor au contribuit la impresia de frumos muzical. \u00cen caden\u0163a solistic\u0103 artistul reitera temele, cu varia\u0163iunile aferente, uz\u00e2nd de o agogic\u0103 \u00een care sim\u0163ul estetic \u015fi stilul clasic se contopeau. Acompaniamentul orchestral a fost pe m\u0103sura solistului: viu \u00een\u00a0tutti<\/em>-uri, atent \u00een urm\u0103rirea solistului, cu dinamica mereu adaptat\u0103 momentului \u015fi cu o mare caldur\u0103 \u00een cantilene. La cererea publicului, pianistul Constantin Sandu a interpretat\u00a0Rondo alla turca<\/em>\u00a0\u00een<\/em>\u00a0La major<\/em>\u00a0de Mozart, st\u00e2rnind aplauze \u00eendelungi.<\/p>\n

\u00cen a doua parte a serii muzicale de la sala Ateneului Rom\u00e2n am ascultat\u00a0Simfonia nr. 1 \u00een Re major\u00a0<\/em>de Gustav Mahler. Orchestra\u0163ia acestei simfonii este una uria\u015f\u0103, aproape 100 de instrumenti\u015fti pe scen\u0103. Impresionant a sunat debutul \u00een\u00a0pianissimo<\/em>\u00a0la corzi, dup\u0103 care interven\u0163ia sufl\u0103torilor \u00a0venea “din dep\u0103rtare”. Se auzea apoi, delicatul moment de autocitare, \u00een care ap\u0103rea ideea muzical\u0103 din\u00a0liedul<\/em>\u00a0compozitorului, intitulat\u00a0Ging heut’ Morgen \u00fcbers Feld<\/em>\u00a0\/Am fost ast\u0103 diminea\u0163\u0103 peste c\u00e2mp<\/em>, ini\u0163ial la violoncel, dup\u0103 care cuprindea \u00eentreg ansamblul orchestral. Dirijorul Christian Badea a reu\u015fit s\u0103 imprime acel caracter \u00eenfl\u0103c\u0103rat, dar uneori \u015fi plin de umor, mai ales \u00een sec\u0163iunea Reprizei formei de sonat\u0103 a primei p\u0103r\u0163i. \u00cen partea a doua,Kr\u00e4ftig bewegt, doch nicht zu schnell,\u00a0<\/em>se sim\u0163ea cu prisosin\u0163\u0103 caracterul dansant-l\u00e4ndler<\/em>\u00a0\u00een m\u0103sura de trei p\u0103trimi. Partida de violoncel a c\u00e2ntat \u00een manier\u0103 mai auster\u0103, impus\u0103 de dirijor. Gestica sa hot\u0103r\u00e2t\u0103 sugera cu claritate expresia. Interven\u0163iile viorii prime, cu mersul descendent, \u00eemp\u0103nat cu\u00a0glissando<\/em>, pe coarda grav\u0103, au fost intonate cu mare acurate\u0163e \u015fi \u00een spiritul\u00a0klezmer-<\/em>ului, apar\u0163in\u00e2nd muzicii evreie\u015fti. De altfel, acompaniamentul percu\u0163iei, mai ales timbrul de cinel, a fost interpretat cu mult umor. \u00cen partea a treia, lent\u0103, sugestia \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii unui v\u00e2n\u0103tor, cu alaiul de animale respectiv, ap\u0103rea cu mult\u0103 pregnan\u0163\u0103.\u00a0Solo<\/em>-ul de contraba\u015fi era urmat de fagot \u015fi tub\u0103, totul \u00eentr-un\u00a0crescendo<\/em>\u00a0bine gradat. Cunoscuta melodie\u00a0Fr\u00e8re Jacques<\/em>\u00a0s-a putut auzi \u00een aceast\u0103 parte a simfoniei, c\u00e2ntat\u0103 aici \u00eens\u0103 \u00een tonalitate minor\u0103. Finalul\u00a0Simfoniei nr. 1<\/em>\u00a0de Mahler a constituit un adev\u0103rat punct culminant al serii. De la primul tr\u0103znet al percu\u0163iei, p\u00e2n\u0103 la temele ce reveneau din p\u0103r\u0163ile anterioare, tensiuni uria\u015fe se tot acumulau. Al\u0103murile au avut o presta\u0163ie foarte bun\u0103. \u00cen final, toat\u0103 partida de corni s-a ridicat \u00een picioare, c\u00e2nt\u00e2nd \u00een\u00a0fortissimo<\/em>, cu sunet rotund \u015fi calitativ. Materialul muzical din inceputul\u00a0<\/em>simfoniei a reap\u0103rut, echilibr\u00e2nd parc\u0103 o corabie ce se afla \u00eentr-un tangaj periculos, pe un ocean \u00een furtun\u0103.<\/p>\n

Am asistat la un spectacol minunat, care mi-a luminat pentru c\u00e2tva timp, foarte intens, calea vie\u0163ii cotidiene, \u00eennegurat\u0103 de griji.<\/p>\n

Marcel Frandes<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu, din 3 noiembrie 2011, dirijat de Christian Badea, a cuprins lucr\u0103ri muzicale de o mare frumuse\u0163e :\u00a0Preludiul la opera Parsifal\u00a0de Richard Wagner,\u00a0Concertul \u00een Do major pentru pian \u015fi orchestr\u0103, K.V.467 de Wolfgang Amadeus Mozart, solist Constantin Sandu \u015fi\u00a0Simfonia nr. 1 \u00een Re major\u00a0de Gustav Mahler. Am asistat la o sear\u0103 de muzic\u0103 interpretat\u0103 la un nivel artistic deosebit. Dirijorul Christian Badea este un oaspete \u00eendr\u0103git al publicului bucure\u015ftean, un muzician ce \u015ftie s\u0103 se impun\u0103. Geneza operei\u00a0Parsifal\u00a0este legat\u0103, pe de-o parte, de tr\u0103irile suflete\u015fti ale compozitorului din preajma s\u0103rb\u0103toririi Vinerii Mari, iar pe de alta, de poemul\u00a0Parzival\u00a0de Wolfram von Eschenbach. Subiectul operei se refer\u0103 la cavalerii Graalului, ordin legendar de c\u0103lug\u0103ri-cavaleri, care p\u0103zeau Montsalvat, cupa din care a b\u0103ut Christos r\u0103stignit pe cruce. Neput\u00e2nd rezista farmecelor vr\u0103jitoarei Kundry, c\u0103petenia cavalerilor Graalului, Amfortas, \u00ee\u015fi calc\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul de castitate, \u00eenc\u00e2t nu mai poate da cavalerilor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania, care le asigura o putere de ne\u00eenvins. T\u00e2n\u0103rul Parsifal ajunge \u00een gr\u0103dina vr\u0103jit\u0103 a lui Klingsor, simbolul r\u0103ului, un mare p\u0103c\u0103tos care nu a fost primit \u00een r\u00e2ndul cavalerilor Graalului. Parsifal rezist\u0103 frumoasei Kundry \u015fi d\u0103r\u00e2m\u0103 castelul lui Klingsor cu ajutorul l\u0103ncii pierdute de Amfortas. El este ales regele Graalului, \u00een locul lui Amfortas \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte prima oar\u0103 slujba Sf\u00e2ntului Potir la care particip\u0103 to\u0163i cavalerii Graalului. Muzica\u00a0Preludiului\u00a0operei\u00a0Parsifal\u00a0este str\u0103b\u0103tut\u0103, \u00een principal, de leitmotivul comuniunii \u015fi de cel al Graalului. Orchestra simfonic\u0103 a Filarmonicii George Enescu, aflat\u0103 sub bagheta maestrului Christian Badea, a d\u0103ruit auditoriul clipe pline de armonii curg\u0103toare, \u00een care melodia infinit\u0103 domina lumea sensibilului. Hans J\u00fcrgen Syberberg este cel ce a realizat o adaptare filmat\u0103, \u00een care opera lui Wagner se deruleaz\u0103 integral \u00eentr-un decor foarte sugestiv: masca mortuar\u0103 a lui Mahler. Dup\u0103 Preludiul wagnerian, am ascultat\u00a0Concertul \u00een Do major pentru pian \u015fi orchestr\u0103, K.V. 467 de Wolfgang Amadeus Mozart, \u00een interpretarea plin\u0103 de farmec \u015fi bun-gust muzical a lui Constantin Sandu. Artistul a studiat pianul la Colegiul Na\u0163ional\u00a0de Muzic\u0103 “George Enescu” din Bucure\u015fti, cu profesorul Constantin Ni\u0163u, apoi la Conservatorul de Muzic\u0103 “Ciprian Porumbescu” din Bucure\u015fti, cu Constantin Ionescu-Vovu. Ulterior, a beneficiat de \u00eendrum\u0103rile unor mari personalit\u0103\u0163i precum: Tania Achot, Dmitri Bashkirov, Sequeira Costa \u015fi Helena S\u00e1 e Costa. Pianistul este laureat al Concursurilor Interna\u0163ionale de la Senigallia, \u0141\u00f3d\u017a, Viotti-Valsesia, Palma O’Shea – Santander, \u00c9pinal \u015fi Maria Canals-Barcelona. Constantin Sandu a fost solistul unor importante orchestre europene precum:\u00a0Arthur Rubinstein\u00a0din\u00a0\u0141\u00f3d\u017a, Filarmonica din Halle, Bodensee-Symphonie-Orchester din Konstanz, Orchestra Na\u0163ional\u0103 a Bielorusiei, Orchestra Simfonic\u0103 a Radioteleviziunii din Kiev, Filarmonica Na\u0163ional\u0103 a Moldovei \u015fi Orchestra Na\u0163ional\u0103 din Porto. De asemenea, Constantin Sandu a fost invitat \u00een numeroase jurii de concursuri interna\u0163ionale (Vianna da Motta-Lisabona, Cidado de Porto, Ciudat de Toledo, Viotti-Valsesia, Pinerolo-Citt\u00e0 della Cavalleria, Helena S\u00e1 e Costa-Aveiro, Propiano-Bucure\u015fti \u015fi Yamaha Music Foundation of Europe-Porto. A predat\u00a0 cursuri de m\u0103iestrie \u00een diferite \u0163\u0103ri. Pianistul a ob\u0163inut titlul de Doctor \u00een Muzic\u0103 al Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. A realizat diverse \u00eenregistr\u0103ri la radio \u015fi televiziune, c\u00e2t \u015fi pe CD-uri, ca solist. Actualmente este directorul departamentului de muzic\u0103 al \u015ecolii Superioare de Muzic\u0103 \u015fi Artele Spectacolului din Porto (Portugalia). C\u00e2nt\u00e2nd la Bucure\u015fti, \u00een sala Ateneului Rom\u00e2n, Constantin Sandu a impresionat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[],"class_list":["post-253","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/253","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=253"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3409,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/253\/revisions\/3409"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}