{"id":257,"date":"2011-12-11T09:56:37","date_gmt":"2011-12-11T09:56:37","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.enescu-philharmonic.ro\/?p=199"},"modified":"2011-12-11T09:56:37","modified_gmt":"2011-12-11T09:56:37","slug":"christian-badea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/christian-badea\/","title":{"rendered":"Apocalipsa dup\u0103 Christian Badea"},"content":{"rendered":"

Am fost tentat s\u0103 cred c\u0103, pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, e suficient s\u0103 vezi\u00a0deschiderea stagiunii de la Teatro alla Scala<\/a>\u00a0\u0219i m-am decis t\u00e2rziu \u0219i cu greu s\u0103 merg la Ateneu pentru concertul Filarmonicii \u201cGeorge Enescu\u201d dirijat de Christian Badea. Un concert la Ateneu, \u00een decembrie, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 z\u0103pad\u0103, are ceva special, e un fel de a te refugia concret din fa\u021ba frigului \u00eentr-un loc \u00een care te po\u021bi \u00eenc\u0103lzi \u0219i la minte, nu numai la trup.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cemi amintesc de o poveste magic\u0103 a lui Neagu\u00a0Djuvara. \u00centors de pe front, \u00een timpul unei ierni pline de ninsoare, \u00eentr-un Bucure\u0219ti u\u0219or frivol, f\u0103r\u0103 nici o cuno\u0219tin\u021b\u0103 concret\u0103 a r\u0103zboiului, el ajunge la Ateneu, la un\u00a0concert dirijat de George Enescu. \u0218i acolo, \u00een atmosfera cald\u0103 a s\u0103lii, ghemuit \u00een primul r\u00e2nd, sub vraja muzicii, \u00een mijlocul unui public care ignora tragediile de la c\u00e2teva sute de kilometri distan\u021b\u0103, av\u00e2nd \u00een fa\u021ba ochilor reprezent\u0103rile terestre ale iadului concret, de pe front, \u0219i ale raiului spiritual al muzicii, emo\u021biile \u00eel cople\u0219esc, iar el \u00eencearc\u0103 inutil s\u0103-\u0219i ascund\u0103 lacrimile de privirile celor din jur.<\/p>\n

Temerile au p\u0103rut s\u0103\u00a0se adevereasc\u0103 dup\u0103 prima parte a programului. A fost o lucrare recent\u0103 a lui Cornel \u021a\u0103ranu, \u201cSaramandji\u201d \u2013 dup\u0103 \u201cDon Giovanni\u201d am \u00eenghi\u021bit destul de greu o compozi\u021bie contemporan\u0103, nu chiar inaccesibil\u0103, dar c\u0103reia nu i-am gustat exotismul anun\u021bat. Mi s-a p\u0103rut, singura consolare, mai interesant\u0103 dec\u00e2t unele compozi\u021bii de-ale lui Enescu. Iar orchestra a fost \u00een regul\u0103, compact\u0103 \u0219i riguroas\u0103 pe ni\u0219te serii de sunete \u0219i ritmuri destul de \u201cmitraliate\u201d.<\/p>\n

Concertul nr. 3 pentru pian \u0219i orchestr\u0103\u00a0<\/em>de Prokofiev\u00a0a mers \u00eenc\u0103 \u0219i mai bine. Alon Goldstein a c\u00e2ntat bine, corect, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103 modernitatea \u0219i influen\u021bele americane ale lui Gershwin din partea a doua. Nu m-a scos din amor\u021beal\u0103 nici bisul pianistului, un preludiu de Chopin.<\/p>\n

Dup\u0103 pauz\u0103, totul s-a schimbat destul de radical. A fost\u00a0Simfonia Nr. 5, Op. 47<\/em>\u00a0de Dmitri \u0218ostakovici, o lucrare cu o \u00eentreag\u0103 poveste \u00een spate (De aceea zic s\u0103 citi\u021bi \u0219i\u00a0prima parte<\/a><\/strong><\/em>a articolului). Este considerat\u0103 drept debutul \u201ccu dreptul\u201d \u00een perioada realism socialismului compozitorului sovietic.<\/div>\n

Cele dou\u0103 teme ale primei p\u0103r\u021bi, marcate de ambiguitate, au sunat foarte bine, m-au f\u0103cut atent, curios cum va decurge simfonia \u00een continuare. Corzile au avut un rol important. O s\u0103 m\u0103 repet, nu vreau s\u0103 evit s\u0103 spun c\u0103 filarmonica a crescut mult \u00een bine dup\u0103 perioada trist\u0103 \u0219i prea lung\u0103 a directoratului lui Mandeal.\u00a0Sarcasmul valsului din partea a doua a b\u0103tut \u00eenspre grotesc, grotescul ideologiei mai degrab\u0103 dec\u00e2t autoironia declarat\u0103 de \u0218ostakovici. Solo-ul de vioar\u0103 a fost memorabil.<\/p>\n

Partea a treia a fost de-a dreptul cople\u0219itoare. Frisonul uria\u0219 pe care l-a declan\u0219at vibrato-ul corzilor a fost extraordinar. Coralul sufl\u0103torilor relu\u00e2nd tema liturgic\u0103 a slujbei ortodoxe ruse\u0219ti a accentuat foarte mult senza\u021bia de nesf\u00e2r\u0219it\u0103 durere. Dezolarea contempl\u0103rii unei pustiet\u0103\u021bi lipsite de orice urm\u0103 via\u021b\u0103 a p\u0103rut c\u0103 transcende sunetul instrumentelor. Dac\u0103 tragicul din Requiem-ul lui Mozart poate friza ridicolul atunci c\u00e2nd este transpus la scara \u00eentregii umanit\u0103\u021bi, aici tocmai aceasta este ideea. De imensitate a regretelor celor mai profunde. Nu g\u0103sesc acum nici un echivalent al vreunei compozi\u021bii at\u00e2t de deprimante.<\/p>\n

Ceea ce ar fi trebuit s\u0103 reprezinte mar\u0219ul triumfal al comunismului din partea final\u0103, \u00eentr-un contrast victorios fa\u021b\u0103 de Largo-ul p\u0103r\u021bii a treia, a devenit sub bagheta \u0219i prin meritul lui Christian Badea o apocalips\u0103. Pentru c\u0103 \u00een 1937, cu mult\u0103 vreme \u00eenainte de instaurarea \u201cdemocra\u021biei populare\u201d \u00een Rom\u00e2nia, pentru cet\u0103\u021beanul sovietic, la fel ca \u0219i pentru \u0218ostakovici, sf\u00e2r\u0219itul lumii numai a\u0219a putea s\u0103 arate. Ca un triumf. Sau poate tocmai acest triumf al lui Stalin nu putea s\u0103 fie asociat cu nimic altceva dec\u00e2t cu sf\u00e2r\u0219itul lumii. Nu exist\u0103 cei patru cavaleri ai Apocalipsei, exist\u0103 doar o colosal\u0103 statuie a proletarului urcat\u0103 pe v\u00e2rful turnului Babel. Sunetele percu\u021biei de la \u00eenceput m-au adus \u00een pragul senza\u021biei de vom\u0103. Finalul bubuitor \u00een care percu\u021bia \u0219i al\u0103murile (excelente pe toat\u0103 durata concertului) au dat asaltul final m-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 speran\u021be. Pentru c\u0103 dup\u0103 concert, ascult\u00e2nd diverse \u00eenregistr\u0103ri, cu Gergiev, Kondra\u0219in sau Mravinsky (cel care a dirijat \u0219i premiera absolut\u0103 a simfoniei), am realizat c\u0103 dl. Christian Badea a avut o viziune foarte \u00eentunecat\u0103 \u00a0\u00een ceea ce prive\u0219te ultima parte, feroce subliniind o anumit\u0103 s\u0103lb\u0103ticie a ritmurilor, a\u0219 putea spune chiar o anumit\u0103 barbarie, mar\u0219ul triumf\u0103tor a sunat ca un galop al unor hoarde de n\u0103v\u0103litori\u2026<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Mi-a pl\u0103cut. Foarte mult. De\u0219i e greu de afirmat c\u0103 \u021bi-a pl\u0103cut ceva care te-a \u00eentristat. A fost aceea\u0219i stare ca dup\u0103 vizionarea unor filme ca \u201c4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i 2 zile\u201d sau \u201cDas Leben des Anderen\u201d. Din nou aplauze pentru Filarmonica George Enescu. Bravo!<\/p>\n

Autor:\u00a0Despre Demnitate<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am fost tentat s\u0103 cred c\u0103, pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, e suficient s\u0103 vezi\u00a0deschiderea stagiunii de la Teatro alla Scala\u00a0\u0219i m-am decis t\u00e2rziu \u0219i cu greu s\u0103 merg la Ateneu pentru concertul Filarmonicii \u201cGeorge Enescu\u201d dirijat de Christian Badea. Un concert la Ateneu, \u00een decembrie, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 z\u0103pad\u0103, are ceva special, e un fel de a te refugia concret din fa\u021ba frigului \u00eentr-un loc \u00een care te po\u021bi \u00eenc\u0103lzi \u0219i la minte, nu numai la trup. \u00cemi amintesc de o poveste magic\u0103 a lui Neagu\u00a0Djuvara. \u00centors de pe front, \u00een timpul unei ierni pline de ninsoare, \u00eentr-un Bucure\u0219ti u\u0219or frivol, f\u0103r\u0103 nici o cuno\u0219tin\u021b\u0103 concret\u0103 a r\u0103zboiului, el ajunge la Ateneu, la un\u00a0concert dirijat de George Enescu. \u0218i acolo, \u00een atmosfera cald\u0103 a s\u0103lii, ghemuit \u00een primul r\u00e2nd, sub vraja muzicii, \u00een mijlocul unui public care ignora tragediile de la c\u00e2teva sute de kilometri distan\u021b\u0103, av\u00e2nd \u00een fa\u021ba ochilor reprezent\u0103rile terestre ale iadului concret, de pe front, \u0219i ale raiului spiritual al muzicii, emo\u021biile \u00eel cople\u0219esc, iar el \u00eencearc\u0103 inutil s\u0103-\u0219i ascund\u0103 lacrimile de privirile celor din jur. Temerile au p\u0103rut s\u0103\u00a0se adevereasc\u0103 dup\u0103 prima parte a programului. A fost o lucrare recent\u0103 a lui Cornel \u021a\u0103ranu, \u201cSaramandji\u201d \u2013 dup\u0103 \u201cDon Giovanni\u201d am \u00eenghi\u021bit destul de greu o compozi\u021bie contemporan\u0103, nu chiar inaccesibil\u0103, dar c\u0103reia nu i-am gustat exotismul anun\u021bat. Mi s-a p\u0103rut, singura consolare, mai interesant\u0103 dec\u00e2t unele compozi\u021bii de-ale lui Enescu. Iar orchestra a fost \u00een regul\u0103, compact\u0103 \u0219i riguroas\u0103 pe ni\u0219te serii de sunete \u0219i ritmuri destul de \u201cmitraliate\u201d. Concertul nr. 3 pentru pian \u0219i orchestr\u0103\u00a0de Prokofiev\u00a0a mers \u00eenc\u0103 \u0219i mai bine. Alon Goldstein a c\u00e2ntat bine, corect, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103 modernitatea \u0219i influen\u021bele americane ale lui Gershwin din partea a doua. Nu m-a scos din amor\u021beal\u0103 nici bisul pianistului, un preludiu de Chopin. Dup\u0103 pauz\u0103, totul s-a schimbat destul de radical. A fost\u00a0Simfonia Nr. 5, Op. 47\u00a0de Dmitri \u0218ostakovici, o lucrare cu o \u00eentreag\u0103 poveste \u00een spate (De aceea zic s\u0103 citi\u021bi \u0219i\u00a0prima partea articolului). Este considerat\u0103 drept debutul \u201ccu dreptul\u201d \u00een perioada realism socialismului compozitorului sovietic. Cele dou\u0103 teme ale primei p\u0103r\u021bi, marcate de ambiguitate, au sunat foarte bine, m-au f\u0103cut atent, curios cum va decurge simfonia \u00een continuare. Corzile au avut un rol important. O s\u0103 m\u0103 repet, nu vreau s\u0103 evit s\u0103 spun c\u0103 filarmonica a crescut mult \u00een bine dup\u0103 perioada trist\u0103 \u0219i prea lung\u0103 a directoratului lui Mandeal.\u00a0Sarcasmul valsului din partea a doua a b\u0103tut \u00eenspre grotesc, grotescul ideologiei mai degrab\u0103 dec\u00e2t autoironia declarat\u0103 de \u0218ostakovici. Solo-ul de vioar\u0103 a fost memorabil. Partea a treia a fost de-a dreptul cople\u0219itoare. Frisonul uria\u0219 pe care l-a declan\u0219at vibrato-ul corzilor a fost extraordinar. Coralul sufl\u0103torilor relu\u00e2nd tema liturgic\u0103 a slujbei ortodoxe ruse\u0219ti a accentuat foarte mult senza\u021bia de nesf\u00e2r\u0219it\u0103 durere. Dezolarea contempl\u0103rii unei pustiet\u0103\u021bi lipsite de orice urm\u0103 via\u021b\u0103 a p\u0103rut c\u0103 transcende sunetul instrumentelor. Dac\u0103 tragicul din Requiem-ul lui Mozart poate friza ridicolul atunci c\u00e2nd este transpus la scara \u00eentregii umanit\u0103\u021bi, aici tocmai aceasta este ideea. De imensitate a regretelor celor mai profunde. Nu g\u0103sesc acum nici un echivalent al vreunei compozi\u021bii at\u00e2t de deprimante. Ceea ce ar fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[42,37,38,39,40,41],"class_list":["post-257","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romana","tag-saramandji","tag-ateneu","tag-christian-badea","tag-cornel-taranu","tag-dmitri-sostakovici","tag-filarmonicii-george-enescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=257"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}