{"id":323,"date":"2012-03-09T10:53:32","date_gmt":"2012-03-09T10:53:32","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.enescu-philharmonic.ro\/?p=323"},"modified":"2012-03-09T10:53:32","modified_gmt":"2012-03-09T10:53:32","slug":"despre-un-mag-si-vraja-sa-de-doua-decenii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/despre-un-mag-si-vraja-sa-de-doua-decenii\/","title":{"rendered":"Despre un mag \u0219i vraja sa de dou\u0103 decenii"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">Continuarea articolului\u00a0<em><strong><a title=\"Regele \u0219i bagheta\u00a0sa\" href=\"http:\/\/despreopera.wordpress.com\/2012\/03\/17\/claudioabbado\/\">Regele \u0219i bagheta sa<\/a><\/strong><\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Capitolul V: 7 decembrie 1981 \u2013 1990<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen anul 1986 Claudio Abbado p\u0103r\u0103se\u0219te Teatro alla Scala. A fost un dirijor fantastic, care a dinamizat foarte mult stilul interpretativ al operei italiene. \u00cenc\u0103 din 1985, cel care va prelua func\u021bia de director artistic al operei milaneze, Riccardo Muti va deschide stagiunea \u00een nop\u021bile de 7 decembrie. \u00cen condi\u021biile mai dificile economic ale acelor ani, Muti a reu\u0219it s\u0103 deturneze aten\u021bia publicului \u0219i a criticii mai mult spre muzic\u0103 de la eterna discu\u021bie despre elitismul social al acestei arte. \u00cen acela\u0219i timp, un imens talent mai ales \u00een muzica lui Verdi, el a continuat linia lui Abbado c\u0103reia i-a ad\u0103ugat o anumit\u0103 \u201cr\u0103utate\u201d, uneori cu accente demoniacale, dar mereu o\u00a0<em>sinfonia<\/em>\u00a0perfect\u0103, a\u0219a cum azi o mai vedem la Valery Gergiev, de exemplu, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile . \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Muti a fost un adev\u0103rat antreprenor, poate \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 recreeze pentru el personalitatea lui Arturo Toscanini: neobosit, a inovat, a c\u0103utat mereu s\u0103 impun\u0103 opera \u00een prim planul vie\u021bii culturale italiene, inaugur\u00e2nd o serie de concerte simfonice ale Filarmonicii alla Scala \u0219i implic\u00e2ndu-se activ \u0219i \u00een Festivalul de la Salzburg unde a devenit un nume obi\u0219nuit. Aceasta e \u00eenceputul celor dou\u0103zeci de ani ai lui Riccardo Muti la Teatro alla Scala di Milano.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1981 \u2013 \u00eentr-o luni<br \/>\n<strong>Richard Wagner:\u00a0LOHENGRIN<\/strong><br \/>\nDirijor: Claudio Abbado, regia: Giorgio Strehler, scenografia: Ezio Frigerio<br \/>\nAnna Tomowa-Sintow (Elsa), Elisabeth Connell (Ortrud), Ren\u00e9 Kollo (Lohengrin), Siegmund Nimsgern (Telramund) Clage Haugland (Heinrich der Vogler).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un public din care f\u0103cea parte \u0219i pre\u0219edintele Italiei, Alessandro Pertini, \u00eenso\u021bit de trei mini\u0219tri ai cabinetului Spadolini, a venit s\u0103 vad\u0103 un spectacol rar reprezentat \u00een \u201ccasa lui Verdi\u201d, Lohengrin de Richard Wagner, pus\u0103 \u00een scen\u0103 abia a treia oar\u0103 la Scala.<\/p>\n<div id=\"attachment_946\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1981-lohengrin.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1981 - Lohengrin\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1981-lohengrin.jpg?w=206&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"206\" height=\"300\" \/><\/a>Anna Tomowa-Sintow \u00een &#8222;Lohengrin&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Rene Kollo, un celebru tenor wagnerian, \u0219i Anna Tomowa-Sintow au fost vedetele serii. Soprana din Stara Zagora, deja celebr\u0103 la Salzburg, adorat\u0103 de Karajan, debuteaz\u0103 chiar de Sant\u2019 Ambrogio la Teatro alla Scala.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un film despre repeti\u021biile din acest Lohengrin, pentru care nu am g\u0103sit nici \u00eenregistrarea audio nici video:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/C2DMa6-jK3A?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1982 \u2013 a fost mar\u021bi<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0ERNANI<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Luca Ronconi, scenografia: Ezio Frigerio.<br \/>\nMirella Freni (Elvira), Pl\u00e1cido Domingo (Ernani), Renato Bruson (Don Carlos), Nicolai Ghiaurov (Gomez de Silva), Alfredo Giacomotti (Jago).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceasta sear\u0103 este una dintre cele mai glorioase deschideri de stagiune la Scala din anii \u201980. Aproape totul a fost superlativ. E primul Sant\u2019 Ambrogio a unui dirijor de (numai) 41 de ani \u2013 Riccardo Muti, care \u00eei va succede lui Abbado \u00een 1986. Noul sezon operistic din Milano va debuta sub privirile pre\u0219edintelui Pertini, ale proasp\u0103tului demisionar din func\u021bia de premier al Italiei \u2013 Spadolini \u0219i ale lui Burt Lancaster.<\/p>\n<div id=\"attachment_947\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1982-ernani.jpg\"><img decoding=\"async\" title=\"1982 - Ernani\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1982-ernani.jpg?w=584\" alt=\"\" \/><\/a>Placido Domingo \u00een &#8222;Ernani&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Opera\u00a0<em>Ernani<\/em>, de\u0219i o compozi\u021bie din perioada de \u00eenceput a lui Verdi, \u00eenc\u0103 tributar\u0103 belcanto-ului, are o partitur\u0103 seduc\u0103toare care a atras mereu nume mari pe scen\u0103. \u0218i \u00een 1982 cred c\u0103 o distribu\u021bie mai spectaculoas\u0103 cu greu ar fi putut fi g\u0103sit\u0103. Nu numai Placido Domingo, revenit \u00een seara de 7 decembrie dup\u0103 13 ani, cu acela\u0219i rol, ca s\u0103 arate doar c\u0103 e \u00eenc\u0103 \u0219i mai bun dec\u00e2t \u00een 1969. Dar Freni, excep\u021bional\u0103, \u00eentr-un rol totu\u0219i foarte dificil \u0219i aparent peste posibilit\u0103\u021bile ei naturale, sau Bruson unul dintre cei mai elegan\u021bi \u0219i rafina\u021bi baritoni italieni, al\u0103turi de un Ghiaurov la care \u0219i cea mai rutinier\u0103 interpretare face s\u0103 p\u0103leasc\u0103 totul \u00een jur, to\u021bi au c\u00e2ntat \u201cca pe vremuri\u201d \u00eencuraja\u021bi de un Muti tot \u201cold style\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Criticii au apreciat c\u0103 s-a c\u00e2ntat excelent dar conven\u021bional, ceea ce, poate la acea dat\u0103 era o afirma\u021bie corect\u0103. Dar azi, dup\u0103 30 de ani, ascult\u00e2nd discul cu \u00eenregistrarea audio a acestui spectacol, cu toate acele voci de-a dreptul somptuoase, nu mi se mai pare deloc a\u0219a.<\/p>\n<div id=\"attachment_958\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/itunes.apple.com\/ro\/album\/verdi-ernani\/id255460685\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1982 - Ernani CD\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1982-ernani-cd.jpg?w=300&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a>Ernani, 1982<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acest\u00a0<em>Ernani<\/em>\u00a0s-a transmis \u0219i la TV fiind azi disponibil \u0219i pe DVD \u0219i-l putem vedea pe Domingo-Ernani c\u00e2t de t\u00e2n\u0103r \u0219i de frumos era \u00een timp ce emitea sunetele acelea impecabile \u0219i incomparabile azi, sau pe Mirella Freni cum umplea sala cu strig\u0103tele ei, sau Ghiaurov care numai ce deschide gura \u0219i te strive\u0219te cu greutatea timbrului \u0219i a vocii sale, cum ar fi \u00een scena urm\u0103toare:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/mk6JV4kLQHk?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Opera complet\u0103 se poate vedea (pe buc\u0103\u021bi) \u0219i pe YouTube, unde putem admira produc\u021bia lui Ronconi:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">http:\/\/www.youtube.com\/user\/donthuis\/videos?query=Ernani&#038;view=0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Incredibil, loggioni\u0219tii n-au fost mul\u021bumi\u021bi, de\u0219i apostrof\u0103rile lor au mers mai degrab\u0103 \u00eempotriva luxurian\u021bei produc\u021biei dec\u00e2t a protagoni\u0219tilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1983 \u2013 o zi de miercuri<br \/>\n<strong>Giacomo Puccini:\u00a0TURANDOT<\/strong><br \/>\nDirijor: Lorin Maazel, dirijor cor: Giulio Bertola, regia: Franco Zeffirelli.<br \/>\nGhena Dimitrova (Turandot), Katia Ricciarelli (Li\u00f9), Nicola Martinucci (Calaf).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din nou\u00a0<em>Turandot<\/em>\u00a0\u00een stagiunea 1983-84, de data aceasta cu produc\u021bia magnific\u0103 a lui Franco Zeffirelli, care a devenit at\u00e2t de celebr\u0103 \u00eenc\u00e2t Metropolitan a \u00eemprumutat-o \u00een 1987 pentru un spectacol pe care melomanii \u00eel cunosc de pe unul dintre cele mai populare DVD-uri ale operei lui Puccini (e cel cu Domingo \u0219i Eva Marton).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 marea Birgit Nilsson,\u00a0<em>Turandot<\/em>\u00a0era un rol cu imense a\u0219tept\u0103ri. Astfel s-a produs debutul pe scena din Milano al unei soprane din Bulgaria care va face o foarte mare carier\u0103, inclusiv \u00een acest rol \u2013 Ghena Dimitrova. O voce cu un ambitus imens, foarte puternic\u0103, \u0219i foarte bine controlat\u0103. Katia Ricciarelli c\u00e2nta la Scala deja din 1972 iar\u00a0<em>Liu<\/em>\u00a0era unul dintre rolurile \u00een care avea mare succes \u00een epoc\u0103 \u0219i \u00eentr-adev\u0103r \u00eei reu\u0219ea foarte bine personajul sclavei inocente. Nicola Martinucci avea partea cea mai dificil\u0103, aceea de a c\u00e2nta rolul care-l zeificase pe Franco Corelli. Compara\u021bia e din start una nelalocul ei, pentru c\u0103 stilul lui Martinucci era complet diferit, un tenor cu o voce puternic\u0103, idiomatic italian\u0103, dar o prezen\u021b\u0103 mai degrab\u0103 desprins\u0103 din filmele neorealiste italiene, dur \u0219i viril. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar fi c\u00e2ntat r\u0103u, dimpotriv\u0103, el a devenit repede unul dintre cei mai buni\u00a0<em>Calaf<\/em>\u00a0ai genera\u021biei sale. Dar nu era Corelli!<\/p>\n<div id=\"attachment_948\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1983-turandot.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1983 - Turandot\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1983-turandot.jpg?w=204&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"204\" height=\"300\" \/><\/a>Ghena Dimitrova \u00een &#8222;Turandot&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu am g\u0103sit \u00eenregistrarea chiar a acestei seri, nici video \u0219i nici audio. Pe Martinucci \u00eel putem vedea pe un DVD din epoc\u0103, al\u0103turi tot de Ghena Dimitrova, la Verona. Ca s\u0103 avem o idee clar\u0103 despre ce \u00eenseamn\u0103\u00a0<em>Nessun dorma<\/em>\u00a0cu el, o anumit\u0103 ferocitate \u0219i for\u021b\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/zofaPDZ0LQE?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sala populat\u0103 din nou cu personalit\u0103\u021bi ale clasei politice, \u00een frunte cu pre\u0219edintele Pertini, trebuie s\u0103 fi fost uluit\u0103 de scenografia str\u0103lucitoare a actului II, a\u0219a cum am fost \u0219i eu atunci c\u00e2nd am v\u0103zut \u00eenregistrarea f\u0103cut\u0103 \u00een zilele urm\u0103toare, c\u00e2nd locul lui Martinucci a fost luat de Placido Domingo. Lorin Maazel cu tempourile sale lente, cu r\u0103ceala \u0219i deta\u0219area direc\u021biei sale, apare ca foarte bine potrivit \u00een subtilit\u0103\u021bile \u0219i dificult\u0103\u021bile ultimei opere a lui Puccini, pentru c\u0103 restituie publicului simfonia \u0219i modernismul orchestrei (oricum mai bine dec\u00e2t Gavazzeni \u00een decada precedent\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Opera complet\u0103 aici:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/BdJEk7aBd6I?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/3_oqWSzanGE?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1984 \u2013 era vineri<br \/>\n<strong>Georges Bizet:\u00a0CARMEN<\/strong><br \/>\nDirijor: Claudio Abbado, dirijor cor: Giulio Bertola, regia \u0219i scenografia: Piero Faggioni.<br \/>\nShirley Verrett (Carmen), Pl\u00e1cido Domingo (Don Jos\u00e9), Alida Ferrarini (Mica\u00ebla), Ruggero Raimondi (Escamillo).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ceea ce ar fi trebuit s\u0103 fie o mare premier\u0103,\u00a0<em>Carmen<\/em>\u00a0fiind o oper\u0103 cu care nu se mai deschisese stagiunea, a fost \u00een final un mare scandal. Erau a\u0219tepta\u021bi pre\u0219edintele Alessandro Pertini, premierul Bettino Craxi \u0219i secretarul de stat american Henry Kissinger, acesta din urm\u0103 rat\u00e2nd seara din cauza ce\u021bii care i-a for\u021bat avionul privat s\u0103 aterizeze la Paris.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen strad\u0103 protestele au vizat luxul mondenit\u0103\u021bii care venea la spectacol, poate mai mult ca niciodat\u0103. Smoking-urile \u0219i rochiile de sear\u0103 contrastau prea mult cu \u0219omajul. Dar cea mai echilibrat\u0103 \u0219i frumoas\u0103 declara\u021bie \u00een fond (av\u00e2nd \u00een vedere zicerile belicoase de pe la noi \u00een situa\u021bii asem\u0103n\u0103toare) a venit de la pre\u0219edintele Pertini, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 88 de ani la acea vreme: \u201c<em>\u0218i eu, c\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r am protestat \u0219i am aruncat lucruri. \u0218i eu eram atunci muncitor \u0219i \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 \u0219omajul. Este o imens\u0103 suferin\u021b\u0103<\/em>\u201c. Ce frumoas\u0103 empatie a b\u0103tr\u00e2nului pre\u0219edinte n\u0103scut \u00een anul premierei\u00a0<em>Boheme-<\/em>i lui Puccini (1896)!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Spectacolul n-a fost at\u00e2t de reu\u0219it pe c\u00e2t erau a\u0219tept\u0103rile. Abbado a ales versiunea original\u0103 a operei, cea f\u0103r\u0103 recitative, op\u021biunile puriste la Scala fiind deja o regul\u0103. Dar asta nu a dinamizat seara, pentru c\u0103 Shirely Verrett nu a convins publicul. La pauza de dinaintea actului III cineva a strigat: \u201c<em>Ma che noia stasera!<\/em>\u201d \u2013 \u201c<em>Ce plictiseal\u0103 \u00een seara asta!<\/em>\u201d Domingo \u0219i Raimondi au c\u00e2ntat foarte bine \u0219i au fost aplauda\u021bi.<\/p>\n<div id=\"attachment_949\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1984-carmen-ok.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1984 - Carmen OK\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1984-carmen-ok.jpg?w=220&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"220\" height=\"300\" \/><\/a>Shirley Verrett \u0219i Placido Domingo \u00een &#8222;Carmen&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen realitate nu s-a c\u00e2ntat a\u0219a r\u0103u, dup\u0103 cum putem vedea de exemplu \u00een acest duet:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/PJuHD2hP3N0?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar atmosfera era deja \u00eencins\u0103, la pauz\u0103 s-au aruncat sute de manifeste cu mesaje de st\u00e2nga care cereau stoparea foametei \u00een lume.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai multe, dar nu complet, aici:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" width=\"680\" height=\"383\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/videoseries?list=PL86C824DB23D36AFF\" frameborder=\"0\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1985 \u2013 \u00een acea s\u00e2mb\u0103t\u0103<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0AIDA<\/strong><br \/>\nDirijor: Lorin Maazel, regia: Luca Ronconi \u0219i Antonello Madau Diaz, scenografia: Mauro Pagano.<br \/>\nMaria Chiara (Aida), Ghena Dimitrova (Amneris), Luciano Pavarotti (Radam\u00e8s), Piero Cappuccilli (Amonasro), Paata Burchuladze (Re), Nicolai Ghiaurov (Ramfis), Francesca Garbi (sacerdotessa).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ultima stagiune a directoratului artistic a lui Abbado a fost inaugurat\u0103 cu o produc\u021bie monumental\u0103 a operei\u00a0<em>Aida,\u00a0<\/em>semnat\u0103 de Luca Ronconi, absolut impresionant\u0103. Grandoarea este cuv\u00e2ntul care descrie cel mai bine scena: a de\u0219ertului, a civiliza\u021biei egiptene, a dramei pseudoistorice etc. Ca de obicei, \u00een loje au asistat multe personalit\u0103\u021bi, pre\u0219edintele Pertini inclusiv, dar \u0219i scriitorul Jorge Luis Borges.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Capul de afi\u0219 era Luciano Pavarotti care, de\u0219i debutase la Scala \u00eenc\u0103 din 1965 (\u00een\u00a0<em>La Boheme<\/em>\u00a0a lui Zeffirelli) abia acum, dup\u0103 20 de ani, avea s\u0103 deschid\u0103 \u0219i stagiunea.<\/p>\n<div id=\"attachment_950\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1985-aida.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1985 - Aida\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1985-aida.jpg?w=300&amp;h=219\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"219\" \/><\/a>Luciano Pavarotti \u00een &#8222;Aida&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cum a f\u0103cut-o\u2026 e suficient s\u0103 privim \u0219i s\u0103 ascult\u0103m \u201c<em>Celeste Aida<\/em>\u201c, aria lui\u00a0<em>Radames<\/em>\u00a0de la \u00eenceputul operei. Nu numai timbrul s\u0103u unic, nu numai vocea \u00een plin\u0103 glorie la acea dat\u0103, dar tehnica utilizat\u0103 pentru a \u00eencheia aria, cu\u00a0<em>diminuendo<\/em>-ul din \u201c<em>un trono vicino al sol<\/em>\u201c, au provocat aplauzele ce au \u00eentrerupt spectacolul vreme de un minut \u0219i jum\u0103tate. S-a strigat chiar \u201c<em>Grazie Luciano!<\/em>\u201c. Iat\u0103 secven\u021ba mai jos:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/XP1vp_G9mLc?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pavarotti cu vocea sa esen\u021bial liric\u0103, \u00eentr-un rol mai greu, a\u0219a cum este\u00a0<em>Radames<\/em>, prin tehnica sa, a f\u0103cut atunci publicul s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 momentele \u00een care \u00eei auzeau pe marii tenori din trecut, de la Beniamino Gigli, apoi Jussi Bjorling p\u00e2n\u0103 la mai recentul Carlo Bergonzi.\u00a0\u0218i restul distribu\u021biei a fost superb\u0103: Ghiaurov foarte st\u0103p\u00e2n pe rol, Maria Chiara o Aida impecabil\u0103, f\u0103r\u0103 minuni (Callas \u00een Mexic, Leontyne Price, tocmai retras\u0103 \u00een acela\u0219i an, nu pot fi \u0219terse din memorie), Ghena Dimitrova sau Cappuccilli au fost to\u021bi nemaipomeni\u021bi, dar numai ca s\u0103-i \u00eenso\u021beasc\u0103 triumful lui Luciano Pavarotti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">DVD-ul care a fost publicat folose\u0219te imagini \u0219i sunete din mai multe seri, nu numai cea de 7 decembrie, dar putem s\u0103 ne facem o idee clar\u0103 despre reu\u0219ita acestei produc\u021bii. Mai multe secven\u021be, aici:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">http:\/\/www.youtube.com\/user\/singercanela\/videos?query=Aida&#038;view=0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1986 \u2013 \u00een duminica aceea<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0NABUCCO<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Roberto De Simone, scenografia: Mauro Carosi.<br \/>\nGhena Dimitrova (Abigaille), Francesca Garbi (Anna), Bruno Beccaria (Ismaele), Renato Bruson (Nabucodonosor), Paata Burchuladze (Zaccaria), Mario Luperi (Gran sacerdote)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen 1986, din cauza problemelor financiare ale teatrului, ale c\u0103rui subven\u021bii fuseser\u0103 diminuate, Paolo Grossi demisioneaz\u0103 \u0219i Claudio Abbado face acela\u0219i lucru, solidariz\u00e2ndu-se protestului fostului administrator. Problemele \u00eencepuser\u0103 \u00eenc\u0103 din 1985, punctul maxim ating\u00e2ndu-se un an mai t\u00e2rziu. Astfel, Sant\u2019 Ambrogio \u00eei revine noului director artistic, Riccardo Muti, care va conduce Scala din aceast\u0103 func\u021bie pentru 20 de ani.<\/p>\n<div id=\"attachment_951\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1986-nabucco-2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1986 - Nabucco 2\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1986-nabucco-2.jpg?w=300&amp;h=200\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a>Renato Bruson \u00een &#8222;Nabucco&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Profit\u00e2nd de posibilit\u0103\u021bile vocii sopranei Ghena Dimitrova, distribuit\u0103 \u00een rolul lui Abigaille, unul foarte greu, refuzat deseori de mari artiste, Muti a ales Nabucco pentru a-\u0219i \u00eencepe domnia. \u0218i a fost \u0219i prima regul\u0103 \u00eenc\u0103lcat\u0103. \u00cen 1898, Toscanini impusese o interdic\u021bie de a se bisa \u00een seara de deschidere a stagiunii. Aceast\u0103 interdic\u021bie a fost respectat\u0103 vreme de 88 de ani, pentru ca Muti s\u0103 reia \u201cVa pensiero\u201d, celebrul cor al sclavilor evrei spre stupoarea dar \u0219i delirul publicului. Acela\u0219i public plin de personaje mondene acum (Charles Aznavour, de exemplu), mai mult dec\u00e2t de politicieni (fostul premier Spadolini a fost prezent). Desigur, nici protestele n-au lipsit, lozinca cea mai citat\u0103 fiind \u201cborghesi assassini\u201d. Dar iat\u0103 corul\u00a0\u201dVa pensiero\u201d:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/CKZBume7RDg?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De asemenea, exist\u0103 \u0219i \u00eenregistrarea complet\u0103, cu un Renato Bruson care va face carier\u0103 \u00een \u00a0rolul lui Nabucco. Un mare bariton, reprezentativ pentru muzica lui Verdi, cu o emisie egal\u0103 \u0219i puternic\u0103, Bruson a avut aproape mereu o abordare diferit\u0103 de tradi\u021bie a rolurilor de bariton pe care le interpreta, fie c\u0103 era un Jago ambi\u021bios \u0219i sensibil sau un Scarpia aristocratic \u0219i manierat, aici a fost un Nabuccodonosor c\u0103ruia i-a redat umanitatea. Tiranul babilonian, nebunul care se crede Dumnezeu devine prin Renato Bruson un personaj cu care empatizezi, c\u0103derea lui e vrednic\u0103 de mil\u0103 \u0219i de compasiune, mai mult dec\u00e2t de dispre\u021b. Sper s\u0103 v\u0103 incite asta suficient \u00eenc\u00e2t s\u0103 vede\u021bi toat\u0103 opera:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" width=\"680\" height=\"383\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/videoseries?list=PL82D5779F370E2B62\" frameborder=\"0\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1987 \u2013 chiar luni<br \/>\n<strong>Wolfgang Amadeus Mozart:\u00a0DON GIOVANNI<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Giorgio Strehler, scenografia: Ezio Frigerio.<br \/>\nEdita Gruberov\u00e1 (Donna Anna), Ann Murray (Donna Elvira), Susanne Mentzer (Zerlina), Thomas Allen (Don Giovanni), Claudio Desderi (Leporello), Francisco Araiza (Don Ottavio).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O nou\u0103 premier\u0103 pentru Muti, dup\u0103 21 de ani\u00a0<em>Don Giovanni<\/em>\u00a0reintr\u0103 \u00een repertoriul stagiunii de la Teatro alla Scala. \u00a0A fost un succes datorat \u00een mare parte produc\u021biei lui Strehler \u0219i Frigerio.<\/p>\n<div id=\"attachment_952\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1987-don-giovanni.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1987 - Don Giovanni\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1987-don-giovanni.jpg?w=300&amp;h=196\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"196\" \/><\/a>Susanne Mentzer \u0219i Thomas Allen \u00een &#8222;Don Giovanni&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Azi, dup\u0103 redescoperirea lui Mozart din anii \u201990, poate c\u0103 acest\u00a0<em>Don Giovanni<\/em>\u00a0de la Milano nu mai este neap\u0103rat cel mai bun, dar cu siguran\u021b\u0103 multe dintre momentele acestui spectacol sunt memorabile. Thomas Allen era\u00a0<em>The Don<\/em>\u00a0\u00een vremea aceea, domin\u00e2nd rolul de vreo 10 ani, era cel mai \u00een vog\u0103 bariton englez. Coloratura Editei Gruberova este cuceritoare pe muzica\u00a0<em>Donnei Anna,<\/em>\u00a0iar Francisco Araiza e un\u00a0<em>Don Ottavio<\/em>\u00a0continuator al lui Luigi Alva sau Cesare Valletti, adic\u0103 un nobil onest \u0219i \u00eendr\u0103gostit, demonstra\u021bia vie a ideii c\u0103 iubitul Donnei Anna nu e portretizabil numai ca un fraier.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sala a fost \u00eenc\u00e2ntat\u0103, inclusiv prin\u021bul Charles al Angliei, prezent \u00een loj\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Uvertura:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/dAd_XugScto?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai multe, dar nu complet:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">http:\/\/www.youtube.com\/playlist?list=PLC36C75BB9AB610BD<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De notat c\u0103 distribu\u021bia secundar\u0103, ce va c\u00e2nta chiar \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile urm\u0103toare, includea pe l\u00e2ng\u0103 un Jose Van Dam sau Cheryl Studer \u0219i pe Mariana Nicolesco \u00een rolul Donnei Elvira.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1988 \u2013 o miercuri<br \/>\n<strong>Gioachino Rossini:\u00a0GUGLIELMO TELL<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Luca Ronconi, scenografia: Gianni Quaranta.<br \/>\nAmelia Felle (Jemmy), Cheryl Studer (Mathilde), Luciana D\u2019Intino (Hedwige), Chris Merritt (Arnold), Ernesto Gavazzi (Rodolphe), Giorgio Zancanaro (Guillaume Tell), Giorgio Surjan (Walter F\u00fcrst).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O nou\u0103 restituire a unei opere care nu mai fusese reprezentat\u0103 de mult\u0103 vreme ,<em>Guglielmo Tell<\/em>\u00a0a deschis stagiunea \u00een 1988. Ultima dintre cele 40 de opere ale lui Rossini, dup\u0103 care timp de 40 de ani autorul\u00a0<em>B\u0103rbierului din Sevilla<\/em>\u00a0nu a mai compus nimic pentru scen\u0103, a avut mereu dificult\u0103\u021bi \u00een a fi montat\u0103 pe scenele teatrelor de oper\u0103 din lume. Mai \u00eent\u00e2i, \u00een 1833, dup\u0103 premiera italian\u0103, a avut probleme cu cenzura din cauza subiectului care viza revolta \u00eempotriva autorit\u0103\u021bii \u0219i timp de 50 de ani a fost practic interzis\u0103. Iar \u00een Fran\u021ba, dup\u0103 premiera absolut\u0103 din 1829, a fost rar reprezentat\u0103 din cauza dificult\u0103\u021bii rolului tenorului (Arnold) \u0219i a lungimii. Cu toate acestea, mai toat\u0103 lumea cunoa\u0219te m\u0103car por\u021biuni din uvertur\u0103, o lucrare \u00een sine, excep\u021bional scris\u0103.<\/p>\n<div id=\"attachment_953\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1988-guglielmo-tell.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1988 - Guglielmo Tell\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1988-guglielmo-tell.jpg?w=300&amp;h=200\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a>Chris Merritt \u00een &#8222;Guglielmo Tell&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ultimul revival al acestei opere \u00een versiunea original\u0103 \u00een limba francez\u0103 a avut loc \u00een 2010, la inaugurarea stagiunii orchestrei Accademia di Santa Ceccilia di Roma, sub conducerea lui Antonio Pappano, iar noi, \u00een Rom\u00e2nia, am avut ocazia \u0219i chiar privilegiul \u00een 2011 s\u0103-i ascult\u0103m la un bis cu un fragment din celebra uvertur\u0103, la ultimul Festival Enescu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar \u00een 1988 vorbim de Scala, de Riccardo Muti \u0219i de versiunea italian\u0103 a operei lui Rossini. Restituirea, sub forma unei produc\u021bii de oper\u0103 destul de criticat\u0103 de pres\u0103 de altfel, cea a lui Luca Ronconi, a fost un mare eveniment care a captivat aten\u021bia fanilor din \u00eentreaga Italie. \u00a0Poate mai mult ca niciodat\u0103 Sant\u2019 Ambrogio a ajuns subiectul primei pagini a multor cotidiene. Tot acest hype a fost \u00eentre\u021binut \u0219i de abandonul de ultim\u0103 or\u0103 a sopranei Leila Cuberli \u00eenlocuit\u0103 de Cheryl Studer. Cu numai o singur\u0103 repeti\u021bie la data premierei, Studer a c\u00e2ntat foarte bine, cucerind simpatia publicului. Nu era un debut, ea mai c\u00e2ntase la Scala \u0219i \u00een trecut dar a fost, cu siguran\u021b\u0103, un moment important \u00een cariera acestei artiste foarte respectate ulterior. Chris Merritt a fost tenorul a\u0219teptat cu sufletul la gur\u0103 s\u0103 se \u00eenfrunte cu acutele odioase ale rolului \u0219i le-a dep\u0103\u0219it f\u0103r\u0103 probleme. Iar Zancannaro, f\u0103r\u0103 pana\u0219, a de\u021binut rolul titular.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iat\u0103 \u0219i celebrissima uvertur\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/B06LnMmGXMc?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i integral opera:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">http:\/\/www.youtube.com\/playlist?list=PL40C37A0EFE4B8E2A&#038;feature=plcp<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i o nou\u0103 \u00eenc\u0103lcare de cutum\u0103: tradi\u021bia cerea ca spectacolul de deschidere a stagiunii s\u0103 se termine \u00eenainte de miezul nop\u021bii. Pentru prima oar\u0103, s-a terminat la ora 00:30, dup\u0103 cinci ore \u0219i jum\u0103tate de muzic\u0103 (inclusiv pauzele).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1989 \u2013 chiar joi<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0I VESPRI SICILIANI<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia \u0219i scenografia: Pier Luigi Pizzi \u0219i Ugo Tessitore, coregrafia: Micha van Hoecke.<br \/>\nCheryl Studer (Elena), Chris Merritt (Arrigo), Gloria Banditelli (Ninetta), Giorgio Zancanaro (Guido di Monforte), Enzo Capuano (sire di B\u00e9thune), Ferruccio Furlanetto (Giovanni da Procida).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen decembrie 1989 (ce an!) Muti revine la repertoriul \u00een care era \u0219i a\u0219 spune chiar c\u0103 este \u00een continuare imbatabil. I Vespri siciliani la 38 de ani distan\u021b\u0103 de legendarul spectacol al Mariei Callas.<\/p>\n<div id=\"attachment_954\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1989-i-vespri-siciliani.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1989 - I Vespri siciliani\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1989-i-vespri-siciliani.jpg?w=300&amp;h=223\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"223\" \/><\/a>Cheryl Studer \u00een &#8222;I Vespri siciliani&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cheryl Studer a fost excep\u021bional de bun\u0103 \u00een acea sear\u0103 de decembrie, chiar dac\u0103 i s-a repro\u0219at \u00een pres\u0103 coloratura aproximativ\u0103. La fel \u0219i Giorgio Zancannaro, unul dintre ultimii mari autodidac\u021bi ai scenei de oper\u0103 (\u0219tia\u021bi c\u0103 \u00eenainte de a deveni artist de oper\u0103, marele bariton italian a fost poli\u021bist?). Nici Chris Merritt n-a trecut neobservat, sigur, Domingo pe discurile din studio era altceva, dar pe scen\u0103 s-a descurcat bine. Apoi Ferruccio Furlanetto, azi un monstru sacru, dar \u00een 1989 \u00eenc\u0103 la \u00eenceputul carierei. Dar cel mai important lucru a fost muzica orchestrei, cu un Muti care a controlat totul perfect de la un cap\u0103t la altul \u0219i care, mai ales, a ar\u0103tat lumii c\u0103 se poate c\u00e2nta \u0219i altfel dec\u00e2t forte peste tot, c\u0103 efectele vin \u0219i din sunetele mai mici, unde, uneori, se ascunde adev\u0103rata subtilitate\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S-au \u00eenregistrat \u00een colaborare cu EMI un DVD \u0219i un CD (la fel ca la Ernani din 1982),\u00a0 \u00een cadrul acestui parteneriat fiind \u00eenregistrate mai multe spectacole cu opere de Giuseppe Verdi reprezentate la Scala \u00een timpul directoratului lui Riccardo Muti. Discul, iat\u0103-l aici (cu link-ul c\u0103tre iTunes sub imagine):<\/p>\n<div id=\"attachment_979\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/itunes.apple.com\/ro\/album\/verdi-i-vespri-siciliani\/id170104850\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1989 - I Vespri siciliani CD\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1989-i-vespri-siciliani-cd.gif?w=300&amp;h=260\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"260\" \/><\/a>I Vespri siciliani, 1989<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iar din DVD, iat\u0103 una dintre cele mai frumoase arii ale operei,\u00a0\u201d<em>Merce dilette amiche<\/em>\u201c<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/BkpInScEEQc?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1990 \u2013 \u00eentr-o vineri<br \/>\n<strong>Wolfgang Amadeus Mozart:\u00a0IDOMENEO<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti<br \/>\nCarol Vaness (Elettra) (Ilia) \u0219i (Idamante), G\u00f6sta Winbergh (Idomeneo), (Arbace) \u0219i (Gran Sacerdote)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Opera de la 17 ani a lui Mozart a atras mai pu\u021bine mondenit\u0103\u021bi \u00een 1990, dar \u00eenc\u0103 destui politicieni (inclusiv Silvio Berlusconi, al\u0103turi de Craxi sau Spadolini, fo\u0219ti premieri ai Italiei). \u0218i protestele s-au mutat de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een zona ecologist\u0103.<\/p>\n<div id=\"attachment_955\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1990-idomeneo.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1990 - Idomeneo\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1990-idomeneo.jpg?w=300&amp;h=218\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"218\" \/><\/a>Gosta Winbergh \u00een &#8222;Idomeneo&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Apoi a fost debutul lui Carol Vaness, soprana american\u0103 cea t\u00e2n\u0103r\u0103 (pe atunci avea 38 de ani) \u0219i frumoas\u0103. Al\u0103turi de ea Gosta Winbergh, un tenor suedez aflat atunci la apogeul carierei. Ambii erau \u0219i au r\u0103mas mari interpre\u021bi ai lui Mozart.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu am g\u0103sit \u00eenregistrarea nici audio nici video a acestei seri, nici m\u0103car referin\u021be critice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Anii \u201980 se \u00eencheie cu Mozart, urma \u00een 1991 bicentenarul lui Amadeus \u0219i o \u00eentreag\u0103 decad\u0103 a lui Muti, despre care voi povesti \u00een articolul urm\u0103tor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>(va urma)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autor: <a href=\"http:\/\/despreopera.wordpress.com\/2012\/03\/24\/muti\/\" target=\"_blank\">Despre Demnitate<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Continuarea articolului\u00a0Regele \u0219i bagheta sa. Capitolul V: 7 decembrie 1981 \u2013 1990 \u00cen anul 1986 Claudio Abbado p\u0103r\u0103se\u0219te Teatro alla Scala. A fost un dirijor fantastic, care a dinamizat foarte mult stilul interpretativ al operei italiene. \u00cenc\u0103 din 1985, cel care va prelua func\u021bia de director artistic al operei milaneze, Riccardo Muti va deschide stagiunea \u00een nop\u021bile de 7 decembrie. \u00cen condi\u021biile mai dificile economic ale acelor ani, Muti a reu\u0219it s\u0103 deturneze aten\u021bia publicului \u0219i a criticii mai mult spre muzic\u0103 de la eterna discu\u021bie despre elitismul social al acestei arte. \u00cen acela\u0219i timp, un imens talent mai ales \u00een muzica lui Verdi, el a continuat linia lui Abbado c\u0103reia i-a ad\u0103ugat o anumit\u0103 \u201cr\u0103utate\u201d, uneori cu accente demoniacale, dar mereu o\u00a0sinfonia\u00a0perfect\u0103, a\u0219a cum azi o mai vedem la Valery Gergiev, de exemplu, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile . \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Muti a fost un adev\u0103rat antreprenor, poate \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 recreeze pentru el personalitatea lui Arturo Toscanini: neobosit, a inovat, a c\u0103utat mereu s\u0103 impun\u0103 opera \u00een prim planul vie\u021bii culturale italiene, inaugur\u00e2nd o serie de concerte simfonice ale Filarmonicii alla Scala \u0219i implic\u00e2ndu-se activ \u0219i \u00een Festivalul de la Salzburg unde a devenit un nume obi\u0219nuit. Aceasta e \u00eenceputul celor dou\u0103zeci de ani ai lui Riccardo Muti la Teatro alla Scala di Milano. 07.12.1981 \u2013 \u00eentr-o luni Richard Wagner:\u00a0LOHENGRIN Dirijor: Claudio Abbado, regia: Giorgio Strehler, scenografia: Ezio Frigerio Anna Tomowa-Sintow (Elsa), Elisabeth Connell (Ortrud), Ren\u00e9 Kollo (Lohengrin), Siegmund Nimsgern (Telramund) Clage Haugland (Heinrich der Vogler). Un public din care f\u0103cea parte \u0219i pre\u0219edintele Italiei, Alessandro Pertini, \u00eenso\u021bit de trei mini\u0219tri ai cabinetului Spadolini, a venit s\u0103 vad\u0103 un spectacol rar reprezentat \u00een \u201ccasa lui Verdi\u201d, Lohengrin de Richard Wagner, pus\u0103 \u00een scen\u0103 abia a treia oar\u0103 la Scala. Anna Tomowa-Sintow \u00een &#8222;Lohengrin&#8221; Rene Kollo, un celebru tenor wagnerian, \u0219i Anna Tomowa-Sintow au fost vedetele serii. Soprana din Stara Zagora, deja celebr\u0103 la Salzburg, adorat\u0103 de Karajan, debuteaz\u0103 chiar de Sant\u2019 Ambrogio la Teatro alla Scala. Un film despre repeti\u021biile din acest Lohengrin, pentru care nu am g\u0103sit nici \u00eenregistrarea audio nici video: 07.12.1982 \u2013 a fost mar\u021bi Giuseppe Verdi:\u00a0ERNANI Dirijor: Riccardo Muti, regia: Luca Ronconi, scenografia: Ezio Frigerio. Mirella Freni (Elvira), Pl\u00e1cido Domingo (Ernani), Renato Bruson (Don Carlos), Nicolai Ghiaurov (Gomez de Silva), Alfredo Giacomotti (Jago). Aceasta sear\u0103 este una dintre cele mai glorioase deschideri de stagiune la Scala din anii \u201980. Aproape totul a fost superlativ. E primul Sant\u2019 Ambrogio a unui dirijor de (numai) 41 de ani \u2013 Riccardo Muti, care \u00eei va succede lui Abbado \u00een 1986. Noul sezon operistic din Milano va debuta sub privirile pre\u0219edintelui Pertini, ale proasp\u0103tului demisionar din func\u021bia de premier al Italiei \u2013 Spadolini \u0219i ale lui Burt Lancaster. Placido Domingo \u00een &#8222;Ernani&#8221; Opera\u00a0Ernani, de\u0219i o compozi\u021bie din perioada de \u00eenceput a lui Verdi, \u00eenc\u0103 tributar\u0103 belcanto-ului, are o partitur\u0103 seduc\u0103toare care a atras mereu nume mari pe scen\u0103. \u0218i \u00een 1982 cred c\u0103 o distribu\u021bie mai spectaculoas\u0103 cu greu ar fi putut fi g\u0103sit\u0103. Nu numai Placido Domingo, revenit \u00een seara de 7 decembrie dup\u0103 13 ani, cu acela\u0219i rol, ca s\u0103 arate doar c\u0103 e \u00eenc\u0103 \u0219i mai [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[98],"class_list":["post-323","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romana","tag-despre-un-mag-si-vraja-sa-de-doua-decenii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/323","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=323"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/323\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=323"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=323"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=323"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}