{"id":326,"date":"2012-03-11T10:57:33","date_gmt":"2012-03-11T10:57:33","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.enescu-philharmonic.ro\/?p=326"},"modified":"2012-03-11T10:57:33","modified_gmt":"2012-03-11T10:57:33","slug":"walhalla-italiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/walhalla-italiana\/","title":{"rendered":"Walhalla italian\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">Continuarea articolului\u00a0<em><strong><a title=\"Despre un mag \u0219i vraja sa de dou\u0103\u00a0decenii\" href=\"http:\/\/despreopera.wordpress.com\/2012\/03\/24\/muti\/\">Despre un mag \u0219i vraja sa de dou\u0103 decenii<\/a><\/strong><\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Capitolul VI: 7 decembrie 1991 \u2013 2000<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ultima decad\u0103 a secolului XX la Teatro alla Scala aduce dou\u0103 mari schimb\u0103ri. Prima este aceea c\u0103 Riccardo Muti va deschide toate cele 10 stagiuni din postura de dirijor. A doua este c\u0103 operele \u00een limba german\u0103 vor fi predominante \u00een nop\u021bile de 7 decembrie, jum\u0103tate dintre ele (3 Wagner, Beethoven \u0219i Mozart). Dac\u0103 mai adug\u0103m \u0219i La Vestale de Spontini \u00een francez\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu doar 4 opere c\u00e2ntate \u00een limba italian\u0103. Este de fapt efortul lui Riccardo Muti de a deturna aten\u021bia publicului de la monden c\u0103tre muzic\u0103.\u00a0<em>Prima la musica, dopo le parole\u2026<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1991 \u2013 era s\u00e2mb\u0103t\u0103<br \/>\n<strong>Richard Wagner:\u00a0PARSIFAL<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Cesare Lievi, scenografia: Daniele Lievi \u0219i Peter Laher.<br \/>\nWaltraud Meier (Kundry), Pl\u00e1cido Domingo (Parsifal), Wolfgang Brendel (Amfortas), Robert Lloyd (Gurnemanz), Kurt Rydll (Titurel), Harmut Welker (Klingsor).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este primul Sant\u2019 Ambrogio pentru Waltraud Meier cunoscut\u0103 publicului de oper\u0103 \u00eenc\u0103 din 1983 cu rolul lui\u00a0<em>Kundry<\/em>\u00a0din \u201cParsifal\u201d al lui Wagner. Influen\u021ba ei asupra interpret\u0103rii operelor wagneriene a fost at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t nici m\u0103car Teatro alla Scala nu o putea ignora. Al\u0103turi de ea, \u00een rolul lui\u00a0<em>Parsifal<\/em>\u00a0a fost distribuit Pl\u00e1cido\u00a0Domingo, marele tenor \u00a0\u00eencepea \u00een anii \u201990 s\u0103 abordeze \u0219i el repertoriul acesta.<\/p>\n<div id=\"attachment_989\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1991-parsifal.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1991 - Parsifal\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1991-parsifal.jpg?w=145&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"145\" height=\"300\" \/><\/a>Waltraud Meier \u0219i Pl\u00e1cido Domingo \u00een &#8222;Parsifal&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pre\u0219edintele Italiei, Francesco Cossiga, al senatului, Giovanni Spadolini, \u0219i regele Gustav al Suediei au asistat din loja regal\u0103, al\u0103turi de un public din care mai f\u0103ceau parte fostul premier italian Bettino Craxi sau str\u0103nepotul compozitorului Gottfried Wagner, la un triumf al sopranei germane. Domingo a declarat la sf\u00e2r\u0219it c\u0103 e cea mai de succes deschidere de stagiune de la Scala la care a participat vreodat\u0103. S\u0103 not\u0103m \u0219i c\u0103 din distribu\u021bia a doua f\u0103cea parte \u0219i Julian Rodesco, bas de origine rom\u00e2n\u0103, care a interpretat rolul lui\u00a0<em>Titurel<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din p\u0103cate nu am g\u0103sit nici o \u00eenregistrare, nici video nici audio.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1992 \u2013 \u00eentr-o luni<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0DON CARLO<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Franco Zeffirelli.<br \/>\nLuciano Pavarotti (Don Carlo), Daniela Dess\u00ec (Elisabetta), Samuel Ramey (Filippo II), Paolo Coni (Rodrigo), Luciana D\u2019Intino (Eboli), Alexander Anisimov (l\u2019Inquisitore).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Verdi \u2013 cel mai mare compozitor italian de oper\u0103! Scala \u2013 cea mai important\u0103 oper\u0103 din Italia! Muti \u2013 cel mai mare dirijor de Verdi al timpului s\u0103u (\u0219i al nostru)! Zeffirelli \u2013 cel mai mare regizor de oper\u0103! Luciano Pavarotti \u2013 cel mai mare tenor! Exist\u0103 vreo conjunc\u021bie astral\u0103 care ar putea s\u0103 aduc\u0103 \u00eempreun\u0103 aceste nume pentru cea mai frumoas\u0103 \u0219i mai complex\u0103 oper\u0103 a lui Verdi, \u201cDon Carlo\u201d? Sigur, noaptea de Sf\u00e2ntul Ambrozie!\u00a0<img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/s0.wp.com\/wp-includes\/images\/smilies\/icon_smile.gif?m=1336659725g\" alt=\":)\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu toate astea, loggioni\u0219tii l-au taxat pe Luciano Pavarotti pentru o nesiguran\u021b\u0103 \u00een scena autodafe-ului (tenorul a primit foarte calm fluier\u0103turile \u0219i bine a f\u0103cut, pentru c\u0103 \u00een spectacolele urm\u0103toare va fi iertat, ba chiar mai mult, va fi adulat) \u0219i de asemenea criticii au comentat produc\u021bia lui Franco Zeffirelli ca fiind prea \u00eenc\u0103rcat\u0103, prea rococo.<\/p>\n<div id=\"attachment_992\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1992-don-carlo.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1992 - Don Carlo\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1992-don-carlo.jpg?w=300&amp;h=178\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"178\" \/><\/a>Luciano Pavarotti \u00een &#8222;Don Carlo&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Vocifer\u0103rile acelei seri s-au dus, \u00eentre timp Luciano a t\u0103cut \u0219i el, etern\u2026 \u0219i parc\u0103 deodat\u0103 nu mai e nici un tenor pe lumea asta care s\u0103 c\u00e2nte cum o f\u0103cea el. Au r\u0103mas \u00eenregistrarea audio \u0219i un DVD cu muzica adunat\u0103 din mai multe seri, astfel \u00eenc\u00e2t memoria noastr\u0103 s\u0103 nu mai re\u021bin\u0103 dec\u00e2t frumuse\u021bea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<div id=\"attachment_24\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/itunes.apple.com\/ro\/album\/verdi-don-carlo\/id166777948\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"Don Carlo [live 1991]\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2011\/06\/don-carlo-live-1991.jpg?w=300&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a>Don Carlo, 1991<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a title=\"Don\u00a0Carlo\" href=\"http:\/\/despreopera.wordpress.com\/verdi-don-carlos\/\">Am mai scris despre acest disc<\/a>.\u00a0Pavarotti e surprinz\u0103tor de bun, la debutul \u00eentr-un rol a\u0219teptat de mult. Duetul cu Posa din primul act e nemaipomenit, alert, romantic, perfect. Muti, la r\u00e2ndul s\u0103u, conduce ostilit\u0103\u021bile ca un posedat, cu tempouri fruste, rapide, \u00een scena auto dafe-ului e re\u00eencarnarea lui Toscanini. Pu\u021bin mai conteaz\u0103 c\u0103 Ramey, dup\u0103 mul\u021bi ani cu Ghiaurov \u00een rol, nu pare s\u0103 aib\u0103 vocea cea mai potrivit\u0103 (dar trebuie v\u0103zut pe DVD-ul produc\u021biei incredibile a lui Zeffirelli, unde prezen\u021ba lui e ideal\u0103 pentru rol), c\u0103 Daniella Dessi mai are dificult\u0103\u021bi pe ici, pe colo, ca Paolo Coni are un vibrato b\u0103tr\u00e2nicios (dar \u021bine pasul cu Pavarotti). Cine e Anisimov, de unde l-au scos pe Inchizitor?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu adev\u0103rat, cine a putut vedea live acest spectacol, cum au f\u0103cut-o \u0219i pre\u0219edintele Scalfaro sau pre\u0219edintele senatului Spadolini al\u0103turi de multe alte personaje mondene, a fost cu adev\u0103rat un norocos.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Opera toat\u0103 o g\u0103si\u021bi \u0219i aici:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">http:\/\/www.youtube.com\/playlist?list=PL9A478E9B8D83161D&#038;feature=plcp<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar merit\u0103 v\u0103zut\u0103 chiar scena autodafe-ului \u00een care Riccardo Muti ne \u00a0arat\u0103 c\u0103 Don Carlo poate fi reprezentat \u0219i a\u0219a, cu acest ritm rapid \u0219i \u00eenc\u0103rcat de tensiune dramatic\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/TndMz7ulhx8?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1993 \u2013 a fost mar\u021bi<br \/>\n<strong>Gaspare Spontini:\u00a0LA VESTALE<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Liliana Cavani, scenografia: Margherita Palli.<br \/>\nKaren Huffstodt (Giulia), Denyce Graves (Gran vestale), Aldo Bramante (capo-aruspice), Anthony Michaels-Moore (Licinio), Patrick Raftery (Cinna),Dimitri Kavrakos (Sommo sacerdote).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Inova\u021biile lui Muti continu\u0103 \u0219i \u00een 1993 c\u00e2nd re\u00eenvie opera lui Spontini, \u201cLa Vestale\u201d, ultima oar\u0103 reprezentat\u0103 \u00een 1954 cu Maria Callas \u00een rolul titular. De data aceasta, va fi versiunea original\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u0219i o distribu\u021bie inedit\u0103, nici unul dintre arti\u0219tii lirici de pe scen\u0103 nu era cunoscut publicului larg. \u00cen scenele de balet din oper\u0103, al\u0103turi de vedeta Milan-ului, Carla Fracci, apare un balerin rom\u00e2n, Gheorghe Iancu, de fapt unul dintre cei mai mari balerini originari din Rom\u00e2nia, plecat din \u021bar\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201980.<\/p>\n<div id=\"attachment_995\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1993-la-vestale.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1993 - La Vestale\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1993-la-vestale.jpg?w=300&amp;h=183\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"183\" \/><\/a>Carla Fracci \u0219i Gheorghe Iancu &#8211; balet din &#8222;La vestale&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu mai insist asupra protestelor din pia\u021b\u0103, anul acesta de natur\u0103 ecologist\u0103, dar \u021bin s\u0103 transcriu numele a zece personalit\u0103\u021bi care au asistat la cele patru ore de muzic\u0103, un regal Riccardo Muti. Cei zece sunt to\u021bi laurea\u021bi ai premiului Nobel \u0219i erau prezen\u021bi \u00een Milano la un congres interna\u021bional:\u00a0Rita Levi Montalcini (medicin\u0103 \u2013 1986), Renato Dulbecco (medicin\u0103 \u2013 1975), Carlo Rubbia (fizic\u0103 \u2013 1984), Davide Baltimore (medicin\u0103 \u2013 1975), Gary S. Becker (economie 1992), James Black (medicin\u0103 \u2013 1988), John Kendrew (chimie \u2013 1962), Ilia Prigogine (chimice \u2013 1977), Burton Richter (fizic\u0103 \u2013 1976), Jack Steinberger (fizic\u0103 \u2013 \u201988).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Exist\u0103 o \u00eenregistrare, probabil singura pentru opera lui Spontini realizat\u0103 la standarde tehnice contemporane (versiunea live cu Maria Callas are un sunet prost chiar \u0219i pentru anii \u201950).<\/p>\n<div id=\"attachment_996\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/itunes.apple.com\/ro\/album\/spontini-la-vestale\/id331363430\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1993 - La Vestale CD\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1993-la-vestale-cd.jpg?w=300&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a>La Vestale, 1993<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1994 \u2013 a c\u0103zut \u00eentr-o miercuri<br \/>\n<strong>Richard Wagner:\u00a0DIE WALK\u00dcRE<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Andr\u00e9 Engel, scenografia: Nicky Rieti.<br \/>\nWaltraud Meier (Sieglinde), Gabriele Schnaut (Br\u00fcnnhilde), Mariana Lipovsek (Fricka), Pl\u00e1cido Domingo (Siegmund), Mathias H\u00f6lle (Hunding), Monte Petrson (Wotan).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din nou Wagner, din nou Waltraud Meier \u0219i din nou Pl\u00e1cido\u00a0Domingo condu\u0219i de Muti c\u0103tre un nou succes. Meier va deschide stagiunea de la Scala de \u0219ase ori, la fel ca Maria Callas, iar cariera sopranei germane \u00eenc\u0103 e departe de a se sf\u00e2r\u0219i\u2026<\/p>\n<div id=\"attachment_998\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1994-die-walkure.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1994 - Die Walkure\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1994-die-walkure.jpg?w=300&amp;h=183\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"183\" \/><\/a>Waltraud Meier \u0219i Pl\u00e1cido Domingo \u00een &#8222;Die Walkure&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Publicul (\u00eentr-o loj\u0103 era \u0219i o oarecare Carla Bruni) a avut ocazia s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 o interpretare voit melodioas\u0103 a operei. Muti a \u00eencercat \u0219i a \u0219i reu\u0219it s\u0103 demonstreze influen\u021bele belcanto-ului italian (\u00een special Bellini) asupra lui Richard Wagner. E adev\u0103rat c\u0103 \u0219i Waltraud Meier e o\u00a0<em>Sieglinde<\/em>\u00a0altfel dec\u00e2t predecesoarele ei, mai feminin\u0103 inclusiv ca prezen\u021b\u0103 scenic\u0103, la fel cum \u0219i repertoriul lui Domingo \u0219i-a l\u0103sat amprenta asupra manierei lui de a-l portretiza pe\u00a0<em>Siegmund.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu exist\u0103 \u201cDie Walk\u00fcre\u201d f\u0103r\u0103\u00a0<em>Cavalcad\u0103<\/em>\u00a0a\u0219a c\u0103, pofti\u021bi:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/Nb_F2DS6w5k?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen zona de dincolo de muzic\u0103, e stagiunea scandalului florilor. \u00cenc\u0103 din 1985 se instaurase o tradi\u021bie ca flor\u0103riile din Milano s\u0103 orneze cu ghirlande (\u00een num\u0103r de mii sau chiar zeci de mii) teatrul \u00een noaptea de Sant\u2019 Ambrogio, pe gratis. \u00cen 1994 Carlo Fontana, administratorul se decide s\u0103 le cumpere din alt\u0103 parte, nu din Milano. Cum era \u0219i de a\u0219teptat, scrisorile deschise \u0219i protestele au izbucnit instantaneu\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1995 \u2013 \u00een acea joi<br \/>\n<strong>Wolfgang Amadeus Mozart: DIE ZAUBERFL\u00d6TE<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Roberto De Simone, scenografia: Mauro Carosi, costume: Odette Nicoletti.<br \/>\nPaul Groves (Tamino), Andrea Rost (Pamina), Matthias Holle (Sarastro), Victoria Loukianetz (Die Konigin der Nacht), Simon Keenlyside (Papageno), Lisa Larsson (Papagena), Sergio Bertocchi (Monostatos).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 \u201cDon Giovanni\u201d \u0219i \u201cIdomeneo\u201d, \u00een 1995 se deschide stagiunea milanez\u0103 cu \u201c<em>Flautul fermecat<\/em>\u201c. Iar Muti a dus Scala la acela\u0219i nivel cu Salzburger Festspiele \u00een materie de \u00a0Mozart.<\/p>\n<div id=\"attachment_999\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1995-die-zauberflote.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1995 - Die Zauberflote\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1995-die-zauberflote.jpg?w=300&amp;h=200\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a>Andrea Rost \u0219i Simon Keenlyside \u00een &#8222;Die Zauberflote&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i e r\u00e2ndul unor interpre\u021bi tineri s\u0103 ne arate cum va fi muzica de oper\u0103 post Domingo sau Pavarotti sau Carreras. Paul Groves debuteaz\u0103 la Scala \u00een rolul lui\u00a0<em>Tamino<\/em>, care \u00eel consacr\u0103 drept unul dintre tenorii mozartieni importan\u021bi ai genera\u021biei sale, dar mai ales<em>Papageno\u00a0<\/em>\u00a0va fi impersonat de un bariton englez, care-i va lua locul cu succes lui Thomas Allen pe scena de la Covent Garden. E vorba de Simon Keenlyside care \u00een aceast\u0103 sear\u0103 de 7 decembrie este excelent.\u00a0Victoria Loukianetz a fost apostrofat\u0103 de public pentru ni\u0219te note acute aiurea la prima arie a\u00a0<em>Reginei Nop\u021bii<\/em>\u00a0de\u0219i altfel ea a c\u00e2ntat foarte bine. Cu toate excesele de la loggione, a fost un \u201cFlaut..\u201d foarte bun, rivaliz\u00e2nd cu interpret\u0103rile celebre conservate pe discuri. S\u0103 nu uit, Adina Ni\u021bescu este una dintre cele trei \u201c<em>Damen<\/em>\u201c.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 premiera a stat sub semnul incertitudinii p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103, din cauza unei greve a muncitorilor de la Scala\u2026 O cre\u0219tere de 18% a salariilor a fost pre\u021bul pl\u0103tit pentru ca tradi\u021bia de 7 decembrie s\u0103 continue. Asta pentru ca un public \u00een\u021besat de personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii culturale \u0219i academice ale Milanului \u0219i ale Italiei \u00a0(rectorii universit\u0103\u021bilor, vreo 10 Nobeli etc.)\u00a0s\u0103 se poat\u0103 bucura de aceast\u0103 sear\u0103. \u0218i nu numai ei, premiera a fost televizat\u0103 a\u0219a cum o pute\u021bi viziona integral \u0219i pe YouTube:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/07yrZG-9K8g?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1996 \u2013 chiar s\u00e2mb\u0103t\u0103<br \/>\n<strong>Christoph Willibald Gluck:\u00a0ARMIDA<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia, scenografia \u0219i costumele: Pier Luigi Pizzi.<br \/>\nAnna Caterina Antonacci (Armide), Violeta Urmana (l\u2019Odio), Donnie Ray Albert (Idraote), Vinson Cole (Rinaldo), Roberto De Candia, Gregory Kunde.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Curentul clasic este impus la Scala mai departe de Muti. Dup\u0103 Mozart anul trecut, e Gluck \u00een 1996. Anna Caterina Antonacci face furori, ansamblurile orchestrale la fel. Un triumf acceptat unanim de c\u0103tre public (ca de obicei populat masiv de personalit\u0103\u021bi) \u0219i critic\u0103<\/p>\n<div id=\"attachment_1005\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1996-armide.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1996 - Armide\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1996-armide.jpg?w=209&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"209\" height=\"300\" \/><\/a>Anna Caterina Antonacci<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din nefericire, nici un disc sau DVD, splendoarea acelei nop\u021bi se reg\u0103se\u0219te doar \u00een diverse fragmente r\u0103zle\u021be de pe Youtube:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/cdSQFy1rtJs?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1997 \u2013 o duminic\u0103<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0MACBETH<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Graham Vick, scenografia: Maria Bjornson.<br \/>\nRenato Bruson (Macbeth), Maria Guleghina (Lady Macbeth), Carlo Colombara (Banquo), Roberto Alagna (Macduff), Fabio Sartori (Malcolm).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aparent nimic nou sub soare, public monden, proteste \u00een pia\u021b\u0103, o oper\u0103 care deschide stagiunea pentru a 3 a oar\u0103 \u00een ultimii 56 de ani: \u201c<em>Macbeth<\/em>\u201c. Dup\u0103 Maria Callas \u00een 1952 \u0219i Shirley Verrett \u00een 1975, Muti \u00ee\u0219i asum\u0103 toate riscurile \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 cu Maria Guleghina, o sopran\u0103 din Ucraina cunoscut\u0103 la Scala \u00eenc\u0103 de cu 10 ani \u00een urm\u0103 (\u201c<em>Un ballo in maschera<\/em>\u201d cu Pavarotti).<\/p>\n<div id=\"attachment_1007\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1997-macbeth.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1997 - Macbeth\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1997-macbeth.jpg?w=219&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"219\" height=\"300\" \/><\/a>Maria Guleghina \u00een &#8222;Macbeth&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Al\u0103turi de ea e Renato Bruson, iar rolul de tenor (<em>Macduff<\/em>) este \u00eencredin\u021bat marii speran\u021be a tenoratului din acea vreme, Roberto Alagna, foarte apreciat la opera milanez\u0103. Graham Vick, ast\u0103zi celebru \u00een toat\u0103 lumea, semna o produc\u021bie modern\u0103 dar f\u0103r\u0103 excese, Teatro alla Scala se \u00eendreapt\u0103 spre secolul XXI.\u00a0Succesul este imediat, chiar \u0219i celebra\u00a0<em>loggione<\/em>\u00a0e c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Muti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Poate c\u0103 mai bine ar fi s\u0103-l vedem pe dirijor povestind despre Macbeth (chiar dac\u0103 \u00een italian\u0103, f\u0103r\u0103 subtitrare):<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/olF83FwVJUM?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iar opera complet\u0103 am g\u0103sit-o pe YouTube:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" width=\"680\" height=\"383\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/videoseries?list=PL871FE9AEF5773F31\" frameborder=\"0\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1998 \u2013 \u00een ziua de luni<br \/>\n<strong>Richar Wagner:\u00a0DIE G\u00d6TTERD\u00c4MMERUNG<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia \u0219i scenografia: Yannis Kokkos.<br \/>\nJane Eaglen (Br\u00fcnnhilde), Waltraud Meier (Waltraute\/1\u00b0Norn), Wolfgang Schmidt (Siegfried), Franz-Josef Kapellmann (Alberich), Eike Wilm Schulte (Gunther), Kurt Rydl (Hagen).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru al treilea Wagner din aceast\u0103 decad\u0103, \u201cAmurgul zeilor\u201d a p\u0103rut unora profetic. Scandalul Tangentopoli a r\u0103rit substan\u021bial r\u00e2ndurile politicienilor din lojele Scalei.\u00a0Tangentopoli se traduce \u00een englez\u0103 prin Bribesville, \u00een rom\u00e2n\u0103 ar fi\u2026 \u0218p\u0103ge\u0219ti, hahaha.\u00a0Pentru cine nu-\u0219i mai aduce exact aminte, acest scandal de corup\u021bie care a cauzat o investiga\u021bie cunoscut\u0103 sub numele de \u201cMani pulite\u201d a \u00eenceput \u00een 1992, c\u00e2nd un membru al Partidului Socialist Italian, Mario Chiesa, a fost \u00eenvinuit c\u0103 ar fi luat mit\u0103 de la o firm\u0103 de salubritate din Milano. Ini\u021bial, clasa politic\u0103 s-a delimitat de Chiesa, \u00eens\u0103 m\u0103rturisirile acestuia au provocat o criz\u0103 politic\u0103 at\u00e2t de important\u0103, \u00eenc\u00e2t a urmat ceea ce s-a numit \u201cdemisia Primei Republici\u201d, prin dispari\u021bia a 4 partide politice \u0219i prin cele c\u00e2teva sinucideri ale unor politicieni care fuseser\u0103 demasca\u021bi drept corup\u021bi. \u00a0Bugetul de austeritate a impus un num\u0103r maxim de 50 de invita\u021bii pentru cele 6 ore de spectacol din seara de 7 decembrie. Printre ei, Wieland \u0219i Gottfried Wagner, nepotul \u0219i str\u0103nepotul compozitorului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din nou Waltraud Meier, \u00een mod clar cea mai \u00een vog\u0103 sopran\u0103 wagnerian\u0103, dar \u0219i Brunhilda interpretat\u0103 de Jane Eaglen, debutant\u0103 la Scala. Produc\u021bia lui Yannis Kokkos a sedus \u00een final, poezia scenelor a fost remarcat\u0103 de toat\u0103 lumea. \u00cen special scena mor\u021bii lui Siegfried \u00een care un cal alb p\u0103trunde pe scen\u0103, subliniind triste\u021bea \u0219i solitudinea momentului, c\u00e2t se poate de emo\u021bionant, de altfel.<\/p>\n<div id=\"attachment_1009\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1998-die-gotterdammerung-ok.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1998 - Die Gotterdammerung OK\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1998-die-gotterdammerung-ok.jpg?w=300&amp;h=202\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"202\" \/><\/a>Gotterdammerung<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu am g\u0103sit o \u00eenregistrare audio sau video, de\u0219i spectacolul s-a televizat. Doar o fr\u00e2ntur\u0103 cu Waltraud Meier:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/ag_SRD1iPj4?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.1999 \u2013 \u00een mar\u021bea aceea<br \/>\n<strong>Ludwig van Beethoven:\u00a0FIDELIO<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Werner Herzog, scenografia: Ezio Frigerio.<br \/>\nWaltraud Meier (Leonora \u2013 Fidelio), Kurt Rydl (Rocco), Thomas Moser (Florestano), Franz-Joseph Kappelmann (Don Pizarro), Laura Aikin (Marcellina).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 25 de ani de la premiera lui Karl Bohm, Teatro alla Scala revine cu \u201c<em>Fidelio<\/em>\u201c. De data aceasta e Ricardo Muti cel care conduce ostilit\u0103\u021bile. O face impecabil. Waltraud Meier aduce \u00een primul r\u00e2nd autenticitatea limbii germane \u00een rolul Leonorei, compens\u00e2nd pentru lipsa tessiturii necesare. Un succes, Muti e la apogeu \u00eentr-o oper\u0103 \u00een care Furtwangler, Bernstein sau Bohm au ridicat \u0219tachete inatacabile.<\/p>\n<div id=\"attachment_1010\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1999-fidelio.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1999 - Fidelio\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1999-fidelio.jpg?w=199&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"199\" height=\"300\" \/><\/a>Thomas Moser \u00een &#8222;Fidelio&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 7 ani de absen\u021b\u0103 din loja regal\u0103, institu\u021bia preziden\u021bial\u0103 a Italiei revine la Milano \u00een persoana lui Carlo Ciampi. Dar revine cu o gaf\u0103: la sf\u00e2r\u0219itul spectacolului acesta pleac\u0103 f\u0103r\u0103 a-i str\u00e2nge m\u00e2na dirijorului a\u0219a cum devenise un obicei \u00een ultimii zeci de ani. Motiva\u021bia impolite\u021bii ar fi fost aceea c\u0103 nu s-a intonat imnul, a\u0219a cum se f\u0103cea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd pre\u0219edintele asista la un spectacol. Muti se ap\u0103r\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 imnul Italiei \u0219i muzica lui Beethoven pur \u0219i simplu nu merg \u00eempreun\u0103 \u00een aceea\u0219i sear\u0103, iar eu personal \u00eenclin s\u0103-i dau dreptate. \u00cen plus, serviciile de paz\u0103 \u0219i protec\u021bie \u00eemp\u00e2nzesc teatrul, ceea ce oripileaz\u0103 pe toat\u0103 lumea. Nu mai vorbim de protestatarii obi\u0219nui\u021bi din pia\u021ba Scala.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">F\u0103r\u0103 m\u0103rturii sonore sau vizuale nici de aceast\u0103 dat\u0103, tot ceea ce \u0219tiu despre acest Sant\u2019 Ambrogio e numai din sursele criticilor\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">07.12.2000 \u2013 tocmai joi<br \/>\n<strong>Giuseppe Verdi:\u00a0IL TROVATORE<\/strong><br \/>\nDirijor: Riccardo Muti, regia: Hugo De Ana.<br \/>\nBarbara Frittoli (Leonora) Violetta Urmana (Azucena), Salvatore Licitra (Manrico), Leo Nucci (Conte di Luna), Giorgio Giuseppini (Ferrando).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 privim ast\u0103zi, \u00een anul 2012, aceast\u0103 distribu\u021bie, vom spune c\u0103 este una de prim\u0103 m\u00e2n\u0103. \u00cen 2000 \u00eens\u0103, lucruruile nu p\u0103reau deloc a\u0219a. Salvatore Licitra avea 31 de ani, Barbara Fritolli doar 33 de ani, foarte tineri pentru zilele noastre, chiar dac\u0103 un Jussi Bjorling c\u00e2nta prin toat\u0103 lumea la 25 de ani sau Renata Scotto debuta la 18 ani la Scala. Ce-i drept, Muti pare s\u0103 fi avut o preferin\u021b\u0103 pentru tenorul de origine sicilian\u0103 dar crescut \u00een Milano, debutul acestuia la Teatro alla Scala avusese loc cu un an mai devreme (<em>La forza del destino<\/em>),\u00a0 iar \u00een prim\u0103vara lui 2000 \u00een \u201c<em>Tosca<\/em>\u201d f\u0103cuse o impresie foarte bun\u0103. De Sant\u2019 Ambrogio \u00eens\u0103 va fi scandalul. Este mult prea delicios ca s\u0103 nu fie povestit cu toate detaliile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Il Trovatore con\u021bine o arie foarte dificil\u0103 pentru tenor, \u201c<em>Di quella pira<\/em>\u201c, unde se c\u00e2nt\u0103 la un moment dat \u00eentr-un registru acut, nota problematic\u0103 fiind un \u201cdo de sus\u201d, \u201cdo di petto\u201d cum spun italienii. Verdi nu a scris aceast\u0103 not\u0103, dar dorin\u021ba de succes a tenorilor din trecut a instaurat o tradi\u021bie \u00een a o c\u00e2nta. Ceea ce este \u0219i mai r\u0103u \u00eens\u0103, tenorii sunt judeca\u021bi dup\u0103 siguran\u021ba cu care ating sau nu nota respectiv\u0103. Ultimul \u201c<em>Trubadur<\/em>\u201d fusese reprezentat \u00een urm\u0103 cu 22 de ani. Muti a decis pentru seara inaugural\u0103 a stagiunii care \u00eencepea \u201cAnul Verdi\u201d (\u00een 2001 se comemorau 100 de ani de la moartea compozitorului) s\u0103 se c\u00e2nte \u201c<em>Di quella pira<\/em>\u201d \u00een versiunea original\u0103, cea din manuscrisul lui Verdi. Scandalul \u00een zona publicului de la\u00a0<em>loggione<\/em>\u00a0a fost imens. Salvatore Licitra respectase dorin\u021ba dirijorului dar acum era l\u0103sat prad\u0103 furiei incoruptibililor fani ai operei. Va restabili lucrurile peste jum\u0103tate de an, la Verona, c\u00e2nd va c\u00e2nta impecabil versiunea \u00eencet\u0103\u021benit\u0103, dup\u0103 care a fost c\u00e2nt\u0103rit, m\u0103surat \u0219i \u00een final aplaudat frenetic.<\/p>\n<div id=\"attachment_1012\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/2000-il-trovatore.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"2000 - Il Trovatore\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/2000-il-trovatore.jpg?w=216&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"216\" height=\"300\" \/><\/a>Salvatore Licitra \u00een &#8222;Il Trovatore&#8221;<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ce p\u0103cat c\u0103 Licitra a disp\u0103rut tragic anul trecut \u00eentr-un accident de motociclet\u0103! Avea numai 38 de ani \u0219i o carier\u0103 \u00een plin av\u00e2nt. Nu ne mai r\u0103m\u00e2n dec\u00e2t \u00eenregistr\u0103rile sale, inclusiv un disc al acestei seri de 7 decembrie.<\/p>\n<div id=\"attachment_1013\" style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/itunes.apple.com\/ro\/album\/trovatore-sony-opera-house\/id491002263\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"2000 - Il Trovatore CD\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/2000-il-trovatore-cd.jpg?w=298&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"298\" height=\"300\" \/><\/a>Il Trovatore, 2000<\/p>\n<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iar aria incriminat\u0103, iat-o:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/pZrKQ7B6JQc?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0219i opera complet\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/LGDzGv_mtA0?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un alt moment hilar de aceast\u0103 dat\u0103 este acela c\u00e2nd, \u00eentr-o t\u0103cere absolut\u0103 \u0219i tensionat\u0103, \u00een mijlocul actului II, scena a II a (\u201cIl balen del suo soriso\u201d) din public se aude soneria unui telefon mobil (deh, se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i la case mai mari), chiar \u00eenainte ca Leo Nucci s\u0103 termine aria, cu cuvintele: \u201cQual suono! O Ciel!\u201d (\u201cCe sunet! O, Doamne!\u201d).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">E ultima stagiune din secolul XX de la Teatro alla Scala. Secolul XXI va \u00eencepe \u00eens\u0103 pentru celebra oper\u0103 din Milano abia \u00een 2004, pentru c\u0103 urmeaz\u0103 3 ani de restaurare a cl\u0103dirii a c\u0103rei str\u0103lucire \u00eencepuse s\u0103 se \u0219tearg\u0103 sub mu\u0219c\u0103turile timpului. Dup\u0103 deschiderea stagiunii 2001\/2002 din 7 decembrie 2001, cu \u201cOtello\u201d de Verdi, toat\u0103 lumea se va muta la Teatro degli Arcimboldi. Dar despre ace\u0219ti ultimi zece ani care \u00eencep cu desp\u0103r\u021birea lui Pl\u00e1cido\u00a0Domingo de rolul maurului lui Shakespeare, ve\u021bi citi s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>(va urma)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autor: <a href=\"http:\/\/despreopera.wordpress.com\/2012\/03\/30\/wagner\/\" target=\"_blank\">Despre Demnitate<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Continuarea articolului\u00a0Despre un mag \u0219i vraja sa de dou\u0103 decenii. Capitolul VI: 7 decembrie 1991 \u2013 2000 Ultima decad\u0103 a secolului XX la Teatro alla Scala aduce dou\u0103 mari schimb\u0103ri. Prima este aceea c\u0103 Riccardo Muti va deschide toate cele 10 stagiuni din postura de dirijor. A doua este c\u0103 operele \u00een limba german\u0103 vor fi predominante \u00een nop\u021bile de 7 decembrie, jum\u0103tate dintre ele (3 Wagner, Beethoven \u0219i Mozart). Dac\u0103 mai adug\u0103m \u0219i La Vestale de Spontini \u00een francez\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu doar 4 opere c\u00e2ntate \u00een limba italian\u0103. Este de fapt efortul lui Riccardo Muti de a deturna aten\u021bia publicului de la monden c\u0103tre muzic\u0103.\u00a0Prima la musica, dopo le parole\u2026 07.12.1991 \u2013 era s\u00e2mb\u0103t\u0103 Richard Wagner:\u00a0PARSIFAL Dirijor: Riccardo Muti, regia: Cesare Lievi, scenografia: Daniele Lievi \u0219i Peter Laher. Waltraud Meier (Kundry), Pl\u00e1cido Domingo (Parsifal), Wolfgang Brendel (Amfortas), Robert Lloyd (Gurnemanz), Kurt Rydll (Titurel), Harmut Welker (Klingsor). Este primul Sant\u2019 Ambrogio pentru Waltraud Meier cunoscut\u0103 publicului de oper\u0103 \u00eenc\u0103 din 1983 cu rolul lui\u00a0Kundry\u00a0din \u201cParsifal\u201d al lui Wagner. Influen\u021ba ei asupra interpret\u0103rii operelor wagneriene a fost at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t nici m\u0103car Teatro alla Scala nu o putea ignora. Al\u0103turi de ea, \u00een rolul lui\u00a0Parsifal\u00a0a fost distribuit Pl\u00e1cido\u00a0Domingo, marele tenor \u00a0\u00eencepea \u00een anii \u201990 s\u0103 abordeze \u0219i el repertoriul acesta. Waltraud Meier \u0219i Pl\u00e1cido Domingo \u00een &#8222;Parsifal&#8221; Pre\u0219edintele Italiei, Francesco Cossiga, al senatului, Giovanni Spadolini, \u0219i regele Gustav al Suediei au asistat din loja regal\u0103, al\u0103turi de un public din care mai f\u0103ceau parte fostul premier italian Bettino Craxi sau str\u0103nepotul compozitorului Gottfried Wagner, la un triumf al sopranei germane. Domingo a declarat la sf\u00e2r\u0219it c\u0103 e cea mai de succes deschidere de stagiune de la Scala la care a participat vreodat\u0103. S\u0103 not\u0103m \u0219i c\u0103 din distribu\u021bia a doua f\u0103cea parte \u0219i Julian Rodesco, bas de origine rom\u00e2n\u0103, care a interpretat rolul lui\u00a0Titurel. Din p\u0103cate nu am g\u0103sit nici o \u00eenregistrare, nici video nici audio. 07.12.1992 \u2013 \u00eentr-o luni Giuseppe Verdi:\u00a0DON CARLO Dirijor: Riccardo Muti, regia: Franco Zeffirelli. Luciano Pavarotti (Don Carlo), Daniela Dess\u00ec (Elisabetta), Samuel Ramey (Filippo II), Paolo Coni (Rodrigo), Luciana D\u2019Intino (Eboli), Alexander Anisimov (l\u2019Inquisitore). Verdi \u2013 cel mai mare compozitor italian de oper\u0103! Scala \u2013 cea mai important\u0103 oper\u0103 din Italia! Muti \u2013 cel mai mare dirijor de Verdi al timpului s\u0103u (\u0219i al nostru)! Zeffirelli \u2013 cel mai mare regizor de oper\u0103! Luciano Pavarotti \u2013 cel mai mare tenor! Exist\u0103 vreo conjunc\u021bie astral\u0103 care ar putea s\u0103 aduc\u0103 \u00eempreun\u0103 aceste nume pentru cea mai frumoas\u0103 \u0219i mai complex\u0103 oper\u0103 a lui Verdi, \u201cDon Carlo\u201d? Sigur, noaptea de Sf\u00e2ntul Ambrozie!\u00a0 Cu toate astea, loggioni\u0219tii l-au taxat pe Luciano Pavarotti pentru o nesiguran\u021b\u0103 \u00een scena autodafe-ului (tenorul a primit foarte calm fluier\u0103turile \u0219i bine a f\u0103cut, pentru c\u0103 \u00een spectacolele urm\u0103toare va fi iertat, ba chiar mai mult, va fi adulat) \u0219i de asemenea criticii au comentat produc\u021bia lui Franco Zeffirelli ca fiind prea \u00eenc\u0103rcat\u0103, prea rococo. Luciano Pavarotti \u00een &#8222;Don Carlo&#8221; Vocifer\u0103rile acelei seri s-au dus, \u00eentre timp Luciano a t\u0103cut \u0219i el, etern\u2026 \u0219i parc\u0103 deodat\u0103 nu mai e nici un tenor pe lumea asta care s\u0103 c\u00e2nte cum o f\u0103cea el. Au r\u0103mas [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[99],"class_list":["post-326","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romana","tag-walhalla-italiana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/326","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=326"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/326\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}