{"id":573,"date":"2012-03-01T11:30:46","date_gmt":"2012-03-01T11:30:46","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.enescu-philharmonic.ro\/?p=252"},"modified":"2012-03-01T11:30:46","modified_gmt":"2012-03-01T11:30:46","slug":"povestea-celor-saizeci-de-nopti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/povestea-celor-saizeci-de-nopti\/","title":{"rendered":"Povestea celor \u0219aizeci de nop\u021bi"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"&lt;a target=&quot;_blank&quot; href=&quot;http:\/\/www.amazon.com\/b?_encoding=UTF8&amp;site-redirect=&amp;node=195209011&amp;tag=georgenescphi-20&amp;linkCode=ur2&amp;camp=1789&amp;creative=9325&quot;&gt; &lt;\/a&gt;&lt;img src=&quot;http:\/\/www.assoc-amazon.com\/e\/ir?t=georgenescphi-20&amp;l=ur2&amp;o=1&quot; width=&quot;1&quot; height=&quot;1&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot; style=&quot;border:none !important; margin:0px !important;&quot; \/&gt; &lt;a target=&quot;_blank&quot; href=&quot;http:\/\/www.amazon.com\/b?_encoding=UTF8&amp;site-redirect=&amp;node=195209011&amp;tag=georgenescphi-20&amp;linkCode=ur2&amp;camp=1789&amp;creative=9325&quot;&gt; &lt;\/a&gt;&lt;img src=&quot;http:\/\/www.assoc-amazon.com\/e\/ir?t=georgenescphi-20&amp;l=ur2&amp;o=1&quot; width=&quot;1&quot; height=&quot;1&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot; style=&quot;border:none !important; margin:0px !important;&quot; \/&gt; \">Capitolul I: Despre istorie \u0219i tradi\u021bie<\/a><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cred c\u0103 toat\u0103 lumea a auzit de Teatro alla Scala. Ideea de oper\u0103 este asociat\u0103 cu aceast\u0103 institu\u021bie cultural\u0103 din Milano. \u0218i ast\u0103zi acest teatru este considerat unul dintre cele mai competitive din lume, al\u0103turi de Royal Opera House of Covent Garden din Londra, The Metropolitan Opera din New York sau Wiener Staastoper. Nici un artist din lumea operei nu poate pretinde consacrarea interna\u021bional\u0103 dac\u0103 nu a c\u00e2ntat niciodat\u0103 pe aceast\u0103 scen\u0103. Publicul este necru\u021b\u0103tor \u0219i avizat, un debut pe acest\u0103 scen\u0103 este considerat un botez al focului. Galeria (<em>la loggione<\/em>)<em>\u00a0<\/em>de la nivelul cel mai de sus din sal\u0103, de deasupra lojelor, este ocupat\u0103 de opera aficionados care nu se sfiesc deloc s\u0103 huiduie gre\u0219elile muzicale sau doar de stil, sau s\u0103 aplaude \u00een delir succesele soli\u0219tilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Teatrul a fost construit \u00een 1717, pe vremea lui Pergolesi, fiind unul dintre cele mai vechi teatre de oper\u0103 din lume. Se numea altfel: Teatro Regio Ducal. Aici au avut loc premierele operelor\u00a0<em>Ascanio in Alba<\/em>,\u00a0<em>Mitridate, re di Ponto<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>Lucio Silla<\/em>\u00a0ale lui Wolfagang Amadeus Mozart, printre multe altele, compuse de muzicieni italieni. Aceast\u0103 cl\u0103dire a ars \u00eentr-un incendiu \u00een 1776, iar actualul edificiu a fost ridicat pe locul unei biserici care se numea Santa Maria della Scala, aceasta fiind \u0219i originea noului nume al teatrului: La Scala. \u00cen 1778, la inaugurare, nu s-a jucat vreo capodoper\u0103 de-a lui Amadeus ci, a\u0219a cum era de a\u0219teptat, una a unui italian, marele s\u0103u rival Antonio Salieri, anume\u00a0<em>Europa riconosciuta,\u00a0<\/em>\u00een premier\u0103 mondial\u0103. Peste 226 de ani, \u00een 2004, c\u00e2nd, dup\u0103 o renovare major\u0103 care a durat 2 ani, compania a revenit acas\u0103, \u00een cl\u0103direa restaurat\u0103, aceast\u0103 oper\u0103 a fost jucat\u0103 din nou, la deschiderea stagiunii, pe 7 decembrie. Aristocra\u021bia milanez\u0103 a finan\u021bat construc\u021bia, contributorii primind \u00een schimb lojele pe care \u0219i le vor \u00eempodobi epatant, din care vor urm\u0103ri spectacolele.<\/p>\n<div id=\"attachment_734\" style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"Teatro alla Scala\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/teatro-alla-scala.jpg?w=300&amp;h=188\" alt=\"Teatro alla Scala\" width=\"300\" height=\"188\" \/>Teatro alla Scala<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen locul descrierii frumuse\u021bii acestui teatru, putem urm\u0103ri uvertura operei\u00a0<em>La Cenerentola<\/em>de Rossini; pe muzica ei (dirijat\u0103 de Claudio Abbado), regizorul Jean-Pierre Ponnelle, \u00een 1981 (un film realizat dup\u0103 o produc\u021bie din acel an al operei, cu o distribu\u021bie de vis, o referin\u021b\u0103 a genului), a filmat un tur virtual al Scalei:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/JtVC09LR9HM?version=3&amp;rel=1&amp;fs=1&amp;showsearch=0&amp;showinfo=1&amp;iv_load_policy=1&amp;hd=1&amp;wmode=transparent\" frameborder=\"0\" width=\"584\" height=\"359\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Teatro alla Scala \u0219i publicul s\u0103u au fost martorii premierelor mondiale a peste 50 de opere, \u0219i ce opere!\u00a0<em>Turandot<\/em>,\u00a0<em>Otello<\/em>,\u00a0<em>Norma<\/em>,\u00a0<em>Madama Butterfly<\/em>,\u00a0<em>Nabucco<\/em>,\u00a0<em>Falstaff<\/em>\u00a0ca s\u0103 le numesc numai pe cele mai evidente, lista cvasi-complet\u0103 (e vorba de premierele noii cl\u0103diri) o pute\u021bi citi la acest link:\u00a0Premiere mondiale la Scala.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centotdeauna, deschiderea unei noi stagiuni de spectacole de oper\u0103 de la Scala a \u00eensemnat un mare eveniment, nu numai al ora\u0219ului Milano, ci al Italiei, nu numai cultural, dar \u0219i monden, \u0219i chiar social (at\u00e2ta vreme c\u00e2t prezen\u021ba oamenilor politici \u00een sal\u0103 a \u00eenceput s\u0103 adune \u00een pia\u021ba din fa\u021b\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1968, demonstra\u021biile de protest).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een 1943, Teatro alla Scala a fost bombardat.<\/p>\n<div id=\"attachment_728\" style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"Teatro alla Scala, bombardat  - 1943\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/vc3a1lka.jpg?w=300&amp;h=206\" alt=\"Teatro alla Scala, bombardat  - 1943\" width=\"300\" height=\"206\" \/>Teatro alla Scala, bombardat &#8211; 1943<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Reconstruc\u021bia s-a terminat \u00een 1946 \u0219i la 11 mai 1946, \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103, opera s-a redeschis publicului cu un concert intrat \u00een istorie, dirijat de Arturo Toscanini, \u00een timpul c\u0103ruia a str\u0103lucit o debutant\u0103 care va ajunge unul dintre simbolurile operei: Renata Tebaldi.<\/p>\n<div id=\"attachment_727\" style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"Toscanini - Scala, 11 Mai 1946\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/02\/tscala.jpg?w=230&amp;h=300\" alt=\"Toscanini - Scala, 11 Mai 1946\" width=\"230\" height=\"300\" \/>Toscanini &#8211; Scala, 11 Mai 1946<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Toscanini este unul dintre primii dirijori moderni care a introdus o anumit\u0103 rigoare orchestrei simfonice \u0219i o manier\u0103 obiectiv\u0103 de interpretare, a reformat Scala la toate nivelurile, merg\u00e2nd de la a\u0219ezarea orchestrei \u00een fos\u0103 p\u00e2n\u0103 la ideea de a diminua intensitatea luminii l\u0103mpilor din sal\u0103 pe perioada spectacolului pentru a crea o atmosfer\u0103 dramatic\u0103 spectacolului. Fiind contemporan cu to\u021bi marii compozitori veri\u0219ti ai Italiei, a tr\u0103it \u00een mijlocul boemei muzicale milaneze \u0219i multora dintre ace\u0219ti compozitori le-a dirijat premierele mondiale ale operelor lor (nu mai pu\u021bin de 25 inclusiv\u00a0<em>Turandot,\u00a0<\/em>\u00een a c\u0103rui finalizare postum\u0103 s-a implicat activ,\u00a0<em>La Boheme<\/em>,\u00a0<em>Pagliacci<\/em>,\u00a0<em>La Fanciulla del West<\/em>) fiind posesorul tuturor detaliilor \u0219i inten\u021biilor componistice ale acestora. De altfel \u0219i-a botezat fiica Wally, dup\u0103 numele unei celebre opere,\u00a0<em>La Wally,<\/em>\u00a0a prietenului s\u0103u Alfredo Catalani. \u00cen fine, b\u0103tr\u00e2nul maestru revenea \u00een Italia postbelic\u0103 dup\u0103 7 ani petrecu\u021bi \u00een Statele Unite, unde se autoexilase \u00een timpul r\u0103zboiului \u0219i unde a contribuit imens la dezvoltarea muzicii clasice, \u00een calitate de director al Orchestrei NBC. \u00cenregistr\u0103rile concertelor cu aceast\u0103 falang\u0103 sunt celebre \u0219i \u00een ziua de azi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Revenind la concertul din 1946, acesta a fost transmis la radio \u0219i \u00eenregistrat, iar ast\u0103zi putem asculta muzica \u0219i ne putem u\u0219or imagina toat\u0103 speran\u021ba \u0219i tot fream\u0103tul \u00eentoarcerii la normalitate a vie\u021bii care str\u0103b\u0103tea publicul din acea sear\u0103. Spectacolul a fost electrizant, mie cel pu\u021bin \u00eemi place la nebunie vitalitatea uverturilor de Rossini, at\u00e2t de alerte, dar \u0219i riguros ritmate, de un spirit italian inegalabil\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1946-the-concert.jpg?w=300&amp;h=300\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Stagiunea propriu zis\u0103, cea de oper\u0103, a anului 1946 a fost deschis\u0103 cu opera (se putea altfel?)\u00a0<em>Nabucco<\/em>\u00a0de Giuseppe Verdi. Pe vremea aceea, stagiunea \u00eencepea \u00een fiecare an pe 26 decembrie, de Sf\u00e2ntul \u0218tefan, \u0219i \u00een acea joi lumea a putut s\u0103 o vad\u0103 \u00een rolul foarte dificil al lui Abigaille pe o sopran\u0103 rom\u00e2nc\u0103, Lucia Bercescu-\u021aurcanu. \u00cen jurul ei, pe scen\u0103, mai c\u00e2ntau Gino Bechi, foarte t\u00e2n\u0103rul Cesare Siepi \u0219i Fedora Barbieri. Nu exist\u0103 vreo \u00eenregistrare despre care s\u0103 ne putem da cu p\u0103rerea\u2026 A\u0219a \u00eencepea din nou o lume. \u0218i complet diferit se va sf\u00e2r\u0219i cea a Luciei Bercescu-\u021aurcanu. \u00centoars\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 a anului 1957, la pu\u021bin\u0103 vreme de la apari\u021bia pe scenele de oper\u0103 din \u021bar\u0103, a fost aproape complet cenzurat\u0103, interzis\u0103. A apucat s\u0103 vad\u0103 c\u0103derea comunismului, murind \u00een 1995 uitat\u0103 de mai toat\u0103 lumea\u2026<\/p>\n<div id=\"attachment_742\" style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"1946 - Nabucco\" src=\"http:\/\/despreopera.files.wordpress.com\/2012\/03\/1946-nabucco.jpg?w=300&amp;h=196\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"196\" \/>Lucia Bercescu-\u021aurcanu<\/div>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar adev\u0103ratul subiect al acestui articol este altul. S\u0103 v\u0103 povestesc acum despre spectacolele care au deschis stagiunile de la Teatro alla Scala. \u00cencep\u00e2nd din 1951, data la care se va reprezenta prima oper\u0103 din sezon se va muta pe 7 decembrie. Inten\u021bia a fost ca acest spectacol s\u0103 se produc\u0103 \u00eenainte de Cr\u0103ciun, iar data de 7 decembrie nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, atunci se s\u0103rb\u0103tore\u0219te Sf\u00e2ntul Ambrozie, patronul spiritual al ora\u0219ului Milano. Aceasta este povestea a 60 de seri, memorabile \u00een cel mai r\u0103u caz, sublime de cele mai multe ori.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autor: <a href=\"http:\/\/despreopera.wordpress.com\/2012\/03\/01\/teatroallascala\/\" target=\"_blank\">Despre Demnitate<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Capitolul I: Despre istorie \u0219i tradi\u021bie Cred c\u0103 toat\u0103 lumea a auzit de Teatro alla Scala. Ideea de oper\u0103 este asociat\u0103 cu aceast\u0103 institu\u021bie cultural\u0103 din Milano. \u0218i ast\u0103zi acest teatru este considerat unul dintre cele mai competitive din lume, al\u0103turi de Royal Opera House of Covent Garden din Londra, The Metropolitan Opera din New York sau Wiener Staastoper. Nici un artist din lumea operei nu poate pretinde consacrarea interna\u021bional\u0103 dac\u0103 nu a c\u00e2ntat niciodat\u0103 pe aceast\u0103 scen\u0103. Publicul este necru\u021b\u0103tor \u0219i avizat, un debut pe acest\u0103 scen\u0103 este considerat un botez al focului. Galeria (la loggione)\u00a0de la nivelul cel mai de sus din sal\u0103, de deasupra lojelor, este ocupat\u0103 de opera aficionados care nu se sfiesc deloc s\u0103 huiduie gre\u0219elile muzicale sau doar de stil, sau s\u0103 aplaude \u00een delir succesele soli\u0219tilor. Teatrul a fost construit \u00een 1717, pe vremea lui Pergolesi, fiind unul dintre cele mai vechi teatre de oper\u0103 din lume. Se numea altfel: Teatro Regio Ducal. Aici au avut loc premierele operelor\u00a0Ascanio in Alba,\u00a0Mitridate, re di Ponto\u00a0\u0219i\u00a0Lucio Silla\u00a0ale lui Wolfagang Amadeus Mozart, printre multe altele, compuse de muzicieni italieni. Aceast\u0103 cl\u0103dire a ars \u00eentr-un incendiu \u00een 1776, iar actualul edificiu a fost ridicat pe locul unei biserici care se numea Santa Maria della Scala, aceasta fiind \u0219i originea noului nume al teatrului: La Scala. \u00cen 1778, la inaugurare, nu s-a jucat vreo capodoper\u0103 de-a lui Amadeus ci, a\u0219a cum era de a\u0219teptat, una a unui italian, marele s\u0103u rival Antonio Salieri, anume\u00a0Europa riconosciuta,\u00a0\u00een premier\u0103 mondial\u0103. Peste 226 de ani, \u00een 2004, c\u00e2nd, dup\u0103 o renovare major\u0103 care a durat 2 ani, compania a revenit acas\u0103, \u00een cl\u0103direa restaurat\u0103, aceast\u0103 oper\u0103 a fost jucat\u0103 din nou, la deschiderea stagiunii, pe 7 decembrie. Aristocra\u021bia milanez\u0103 a finan\u021bat construc\u021bia, contributorii primind \u00een schimb lojele pe care \u0219i le vor \u00eempodobi epatant, din care vor urm\u0103ri spectacolele. Teatro alla Scala \u00cen locul descrierii frumuse\u021bii acestui teatru, putem urm\u0103ri uvertura operei\u00a0La Cenerentolade Rossini; pe muzica ei (dirijat\u0103 de Claudio Abbado), regizorul Jean-Pierre Ponnelle, \u00een 1981 (un film realizat dup\u0103 o produc\u021bie din acel an al operei, cu o distribu\u021bie de vis, o referin\u021b\u0103 a genului), a filmat un tur virtual al Scalei: Teatro alla Scala \u0219i publicul s\u0103u au fost martorii premierelor mondiale a peste 50 de opere, \u0219i ce opere!\u00a0Turandot,\u00a0Otello,\u00a0Norma,\u00a0Madama Butterfly,\u00a0Nabucco,\u00a0Falstaff\u00a0ca s\u0103 le numesc numai pe cele mai evidente, lista cvasi-complet\u0103 (e vorba de premierele noii cl\u0103diri) o pute\u021bi citi la acest link:\u00a0Premiere mondiale la Scala. \u00centotdeauna, deschiderea unei noi stagiuni de spectacole de oper\u0103 de la Scala a \u00eensemnat un mare eveniment, nu numai al ora\u0219ului Milano, ci al Italiei, nu numai cultural, dar \u0219i monden, \u0219i chiar social (at\u00e2ta vreme c\u00e2t prezen\u021ba oamenilor politici \u00een sal\u0103 a \u00eenceput s\u0103 adune \u00een pia\u021ba din fa\u021b\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1968, demonstra\u021biile de protest). \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een 1943, Teatro alla Scala a fost bombardat. Teatro alla Scala, bombardat &#8211; 1943 Reconstruc\u021bia s-a terminat \u00een 1946 \u0219i la 11 mai 1946, \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103, opera s-a redeschis publicului cu un concert intrat \u00een istorie, dirijat de Arturo Toscanini, \u00een timpul c\u0103ruia a str\u0103lucit o debutant\u0103 care va ajunge unul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[80,81,82,83,84],"class_list":["post-573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romana","tag-covent-garden-din-londra","tag-royal-opera-house","tag-teatro-alla-scala","tag-the-metropolitan-opera-din-new-york","tag-wiener-staastoper"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/573","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=573"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/573\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=573"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=573"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fundatiaenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=573"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}